ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Fii pe pace, nu te îndemn să mergi la vot — mai bine zis, nu încă. În fața oricărui exercițiu electoral, fie în asociația de proprietari de la bloc, fie în clubul de lecturi romantice, fie în comuna ta ori în cartierul tău, fie la referendum, fie la prezidențiale, când ți se oferă ocazia de-a alege pe cineva care să facă lucruri în numele tău sau care să te reprezinte, faci o alegere similară. Chiar și atunci când îți alegi avocatul sau când semnezi o procură pentru ca altcineva să-ți ridice pensia, parcurgi aceiași pași:
1. Faci tu chestia asta sau lași pe altul? Ridici tu pensia sau ai încredere în vecină, în nepot? Te reprezinți singur în instanță sau te bizui că un avocat poate face treaba asta mai bine decât tine? Crezi că poți să conduci armata, diplomația și serviciile secrete (și-atunci candidezi chiar tu!) sau aștepți să vezi cine dintre (ceilalți) doritori este mai calificat, mai dedicat, mai meritoriu?
2. Dacă ai ales deja să nu candidezi, întrebarea următoare e dacă-ți pasă despre cine va fi omul acela care va face lucruri în numele tău, care te va reprezenta. Acesta e momentul în care alegi dacă te folosești de dreptul de vot: dacă nu-ți pasă, dacă nu te simți parte a comunității, dacă nu te impresionează deloc statutul de cetățean, dacă nu te supără sau nu te-atinge mersul treburilor publice, poți alege să nu mergi la vot și nu-i nimic rău în asta!
3. Dacă nu candidezi, dar îți pasă, rămâne de văzut din ce motiv sau în ce scop te duci la vot. Dacă ai încredere în decizia majorității și ești sigur că nimeni nu-ți va fura votul, poți să votezi „în alb,” adică să nu pui ștampila pe niciun candidat. Rezultatul unui astfel de vot întărește decizia majorității, arătând că nu ai nicio preferință printre candidați, dar ai încredere în sistem – pe bune, chiar ai încredere în sistem?!?
4. Dacă ești revoltat că niciun candidat nu ți se pare suficient de bun (hmm, ți-aduci aminte ce-ai decis la #1?) sau dacă ți-e teamă că votul tău ar putea fi măsluit, poți să votezi „nul”, adică să pui mai multe ștampile pe buletinul de vot, să pui ștampila câș în afara chenarului ori chiar să scrii măscări (dar tu nu vei face asta, pentru că nu ești nesimțit). Rezultatul unui astfel de vot, într-o lume ideală, i-ar arăta clasei politice că tu ai alte așteptări.
5. Dacă ai urmărit candidații, le-ai analizat comportamentul, programele electorale, faptele și vorbele, atitudinile și anturajele, e imposibil să nu simți deja o afinitate cu unul sau o adversitate cu altul (dacă nu simți, verifică, probabil că te afli într-una din situațiile de la #3 sau #4). Iar dacă ai deja o afinitate, ți-e clar cu cine vei vota; dacă ai cel puțin o adversitate, ți-e clar cu cine nu vei vota; cântărind și trecând candidații prin sita preferințelor tale, vei ști să dai deoparte poamele acre, viermănoase ori stricate, adică să alegi, totuși, ceva!
Odată ce-ai parcurs toți acești pași, e posibil să ai îndoieli, să te-ntorci la opțiunile de la #1 sau #2, să te gândești din nou la variantele #3 și #4… Dar așa faci de fiecare dată când alegi, chiar și atunci când mergi la piață și verifici marfa de la toate tarabele – uneori, pleci cu gândul că vrei cartofi, dar te-ntorci de la piață cu vinete, așa că nu-i nimic rău în asta! Sigur, alegerile nu sunt ușoare, știm asta din experiența din fiecare zi; iar când alegerile decid destinul unei țări, îți par cu atât mai dificile. Dar mersul la vot, după o astfel de analiză în 5 pași, nu mai pare o experiență atât de cocoșător de apăsătoare! Abia acum îmi permit să te îndemn să mergi la vot – caută-ți secția de votare și fă-ți un plan de plimbare până acolo, pentru mâine… E dreptul tău să alegi, iar dacă tu îți trăiești drepturile, în fiecare zi, informat, eu sunt foarte mulțumit.
Codru Vrabie este unul dintre cei șase challengeri VREAU PREȘEDINTE. Este unul dintre cunoscuții activiști ai societății civile, membru al Funcky Citizen. Este trainer /consultant pe probleme de administrație, management public, anti–corupție și elaborarea legislației.