Votul NU minte. Teoria votului pervers din turul întâi

Încercarea de a anticipa conduita electorală a alegătorilor a condus, de-a lungul vremii, la conturarea mai multor modele explicative ale comportamentului electoral centrate fie pe „alegătorul captiv” și identificarea partizană, fie pe „alegătorul rațional” și mecanismele sale cognitive de decizie.

Există și modele care includ serii întregi de variabile ce conduc la un grad ridicat de predictibilitate a conduitei electorale, precum caracteristicile socio-demografice ale alegătorului, trecutul și personalitatea acestuia, evenimente politice și economice recente, condițiile actuale de viață, influențele recente ale familiei, atitudinele politice ale alegătorului, opiniile conjuncturale, oferta electorală sau obiceiurile de vot.

Cam așa stau lucrurile în teorie, într-o prezentare succintă. În practică, însă, fiecare alegător își conturează propria ecuație electorală, iar modul în care ia decizia de vot este, în virtutea acestei ecuații, unică.

Campania electorală pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale din acest an nu a fost una atipică, ci anostă din punctul de vedere al spectacolului electoral. Mesajele principalilor competitori aproape că nu au vizat electoratul nehotărât, ci au fost orientate către menținerea și radicalizarea nucleului dur de electori, deși teoria spune că nehotărâții sunt cei care decid câștigătorul.

E interesant, însă, de văzut cum își structurează ecuația electorală acești nehotărâți, care nu au identificări partizane prealabile și care consideră că dau un vot rațional, deși conjunctural.

Prin prisma meseriei de jurnalist, i-am întrebat în ultimul timp pe interlocutori cu cine votează și mai ales de ce.

Ecuația electorală a celor care votează cu același candidat în ambele tururi e cea mai simplă.

„O să votăm cu Ponta, că ne-am învățat cu el. Tot satul votează cu Ponta” e un exemplu de astfel de ecuație.

Un alt exemplu e următorul: „Tot Sibiul votează cu Iohannis – jumătate pentru că vor să facă și în țară ce a făcut la Sibiu, jumătate pentru că își doresc să plece din Sibiu”.

Lucrurile se complică însă în cazul alegătorilor al căror ecuații electorale sunt construite pe inferențe.

„Votez Iohannis în ambele tururi. Nu știu nimic despre el, dar e răul cel mai mic”, arată o astfel de ecuație a unui alegător ce revendică faptul că votul său e rațional.

Există și ecuații electorale în rândul votanților indeciși și conjuncturali care se revendică de la atitudini de respingere față de unul dintre candidați.

„Votez cu Macovei în turul întâi pentru că nu suport idea să aibă Udrea mai multe voturi decât Macovei”, reprezintă o ecuație electorală de acest fel.

Pe de altă parte, am întâlnit și ecuații electorale care au la bază un vot negativ, dar care structurează și etapizează mesajul votului.

„Voi da un vot anti-Ponta. Voi vota cu Macovei în turul întâi, pentru a da un mesaj împotriva corupției, și cu Iohannis în turul al doilea”, este o astfel de ecuație electorală.

Tot un vot negativ dau și alegătorii care votează cu un anumit candidat care nu are șanse să ajungă în turul doi, dar care manifestă o anumită simpatie sau afinitate cu acesta.

„Votez cu Meleșcanu în turul întâi, iar în turul doi cu Iohannis”, spun adepții acestei variante.

Lucrurile se complică și mai mult în cazul alegătorilor indeciși și conjuncturali care dau un vot negativ, însă își structurează mesajul într-un mod pe care l-am denumit „pervers”.

„Voi da un vot anti-Ponta. Votez cu Tăriceanu în turul întâi și cu Iohannis în turul al doilea” reprezintă o astfel de soluție electorală, respectiv un „vot pervers” ale cărui motivații sunt următoarele: acești alegători consideră că Tăriceanu nu va intra în turul doi, fiind un candidat-iepure pentru Ponta, iar voturile sale vor merge către Ponta în turul doi, însă nu și al lor.

Perversitatea unei astfel de ecuații electorale constă în ideea acestor alegători potrivit cărora Ponta va contabiliza voturile obținute de Tăriceanu ca fiind ale sale și le va cumula în turul al doilea, ceea ce ar duce la o mobilizare suplimentară a electoratului lui Iohannis în turul doi pentru a reduce din diferență și la o lipsă de mobilizare a electoratului lui Ponta în turul doi, care ar considera deja câștigate alegerile, în baza voturilor cumulate cu Tăriceanu.

Toate acestea reprezintă însă ecuații electorale individuale. Suma lor va da rezultatul votului de duminică seara. Până atunci, închei parafrazând un vechi slogan: Țineți minte trei cuvinte: votul nu minte!