Analiștii, despre decizia BNR privind inflația: În realitate, evoluția inflației este una ascendentă

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a explicat pentru gândul că în revizuirea țintei inflației banca centrală a avut în vedere și tendința de „creștere încetinită” a prețurilor din ultima perioadă.

„Acesta este lucrul cel mai bun, că prețurile au o tendință de creștere încetinită. Anticipațiile au arătat că BNR poate să facă o revizuire în jos a inflației”, ne-a declarat Adrian Vasilescu.

BNR a analizat marți și aprobat raportul trimestrial asupra inflației.

„Față de prognoza din luna august, noua proiecție indică o traiectorie așteptată a inflației sensibil mai redusă, rata anuală a acesteia urmând a se plasa la nivelul de 1,5% în decembrie 2014 și la 2,2% la finalul anului 2015. Repoziționarea traiectoriei ratei inflației are ca resorturi principale persistența deficitului de cerere agregată, consolidarea pe un palier mai scăzut a anticipațiilor privind inflația, influența exercitată de inflația redusă și caracterul fragil al redresării activității economice din zona euro și din alte țări europene”, se arată într-un comunicat al BNR.

În luna august, BNR a redus prognoza de inflație, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an și de la 3,3% la 3% pentru 2015.

Consiliul de Administrație al BNR a decis marți să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 3% la 2,75% pe an, nou minim istoric, coridorul de variație de la 2,75 la 2,5 puncte, precum și ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută, de la 16% la 14%.

Dragoș Cabat, analist economic și unul dintre proprietarii companiei de consultanță Financial View, este de părere că revizuirea în jos a țintei de inflație de către BNR susține decizia de scădere a dobânzii de politică monetară de la 3 la 2,75% „și nu invers, așa cum ar fi fost normal”.

Cabat consideră că în realitate evoluția inflației este în prezent una ascendentă, doar continuarea recesiunii economice interne fiind factorul deflaționist major.

„Deoarece decizia de scădere a dobânzii de politică monetară nu se putea justifica prin nevoia de a crește lichiditatea pe piața monetară – lichiditatea este abundentă -, nici prin nevoia de a „forța” băncile comerciale să reia creditarea – ele nu o vor face cu siguranță până în al doilea trimestru din 2015 din cauza situației internaționale, incertitudinilor politice interne și lipsei investițiilor străine -, noua conducere a BNR a folosit scăderea previzionată a inflației ca motiv. În realitate, evolutia inflației este una ascendentă în acest moment, doar continuarea recesiunii economice interne fiind factorul deflaționist major”, a comentat pentru gândul Dragoș Cabat.

Pentru anul 2015, Dragoș Cabat consideră că o scădere majoră a țintei de inflație poate fi luată în calcul în situatia în care economiile din UE, SUA și China își vor încetini creșterea și vor avea în continuare probleme. „Totuși, cred ca ținta de 2,2% este prea scăzută, dar desigur oficialii BNR pot jongla cu această valoare, cât timp beneficiază de „plasa” marjei de siguranță în jurul țintei central”, este de părere Dragoș Cabat

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a amintit că avem un record istoric de dezinflație și era normal să scadă și dobânda de referință.

” La nivelul anului acesta și a anului trecut am asistat la o succesiune de scăderi de dobândă. Fiecare punct sau jumătate de punct procentual de scădere înseamnă o îndepărtare de criză. Este un semn de ieșire din criză”, crede Vasilescu.

BNR a redus marți prognoza privind inflația în acest an de la 2,2% la 1,5% și de la 3% la 2,2% în 2015, repoziționarea traiectoriei având ca resorturi principale persistența deficitului de cerere, consolidarea pe un palier mai scăzut a anticipațiilor privind inflația și evoluția economică din Europa.

Pe de altă parte, economiștii de la Capital Economics susțin că inflația vareintra în banda țintită de BNR abia în 2016.

„În mare măsură, suntem de acord cu noua prognoză. Deși anticipam anterior o creștere a ratei anuale pentru următoarele luni, scăderea puternică a prețurilor petrolului face ca acest scenariu să fie puțin probabil. Mai mult, resursele considerabile ale economiei locale vor putea ajuta la limitarea presiunii pe prețuri,” notează analiștii Capital Economics, citați de Mediafax.