Dietele care cauzează modificări genetice ireversibile

Distrugerile provocate de alimentația nesănătoasă pot dura toată viața, chiar și după adoptarea la un moment dat a unei diete sănătoase, susțin cercetătorii.

Oamenii de știință sugerează că alimentele bogate în grăsimi, zahăr și sare schimbă modul de funcționare al genelor și nici măcar înlocuirea produselor nesănătoase cu fructe, legume și pește nu poate repara răul făcut.

Testele efectuate asupra șoarecilor au arătat că animalele hrănite cu alimente nesănătoase au continuat să fie predispuse la o rigidizare a arterelor chiar și după administrarea unui tratament, pentru că funcțiile genelor, inclusiv cele vitale pentru sistemul imunitar, au fost afectate printr-un proces cunoscut drept „epigenetică”.

„Sper că acest studiu demonstrează importanța schimbărilor induse în comportamentul genelor și încurajează efectuarea de mai multe cercetări privind interacțiunea dintre practicile alimentare, metilarea ADN-ului (adăugarea unui compus chimic numit grup metil în structura ADN, n.r.) și diverse maladii”, a declarat coordonatorul acestui studiu, Erik van Kampen, cercetător la Universitatea din Leiden, Olanda

În cadrul studiului, șoareci modificați genetic care erau predispuși la a suferi de ateroscleroză – îngroșare și rigidizare a arterelor care duc la reducerea fluxului sangvin bogat în oxigen – au fost hrăniți fie cu alimente bogate în grăsimi și colesterol, fie cu alimente sănătoase.

Dar, după tratament, inclusiv o scădere a nivelului de colesterol din sânge și o schimbare a dietei, teste efectuate asupra măduvei osoase a șoarecilor hrăniți inițial nesănătos au arătat că animalele prezentau încă diferențe majore în ce privește sistemul imunitar și sufereau de forme mai grave de ateroscleroză.

„Știm de multă vreme că stilul de viață și nutriția influențează funcția sistemului imunitar. Capacitatea istoricului nutrițional de a avea efecte durabile asupra celulelor imunitare demonstrată în acest studiu ar putea avea implicații profunde în domeniul tratamentelor pentru boli ce au legătură cu sistemul imunitar. Durata acestor modificări este foarte importantă și trebuie aflată și va fi interesantă studierea efectelor medicamentelor care pot induce modificări epigenetice”, a spus John Wherry, redactor-șef adjunct al Journal of Leukocyte Biology, care a publicat studiul.