Raport Erste: Densitatea rețelei de autostrăzi în România: 5 metri pe kilometrul pătrat, de 8 ori mai mică decât în Slovenia

Țările din Europa de Est sunt în urmă din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii rutiere comparativ cu restul Uniunii Europene,arată raportul Erste. În România și Polonia lungimea rețelei de autostrăzi este cu mult în urma celei din Europa de Vest. Documentul prezintă și un grafic cu densitatea rețelei de autostrăzi în mai multe țări din Europa, exprimată în metri pe kilometrul pătrat.

Astfel, în România densitatea rețelei de autostrăzi este sub cinci metri de autostradă pe kilometrul pătrat, în Ungaria este puțin peste 15 metri pe kilometrul pătrat, în timp ce în Slovenia ajunge la aproape 40 de metri pe kilometrul pătrat, după cum reiese din graficul alăturat.

Foto: Erste Group//densitatea rețelei de autostrăzi, în metri pe km pătrat

În ultimii 25 de ani, bunăstarea în țările din Europa Centrală și de Est a crescut vizibil. Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor de la 49% în UE 15 până la 65% este reflectată, de exemplu, de evoluția bunurilor de folosință îndelungată deținute de gospodării. Un exemplu ilustrativ este numărul de autoturisme deținute la 1.000 de persoane. În Polonia sau Republica Cehă, numărul de autoturisme la 1.000 de persoane este în prezent aproape la fel de mare ca în Europa de Vest, în timp ce în majoritatea celorlalte țări din Europa Centrală și de Est numărul de mașini s-a dublat de la începutul anilor nouăzeci. Îmbunătățirea situației materiale a gospodăriilor este de asemenea vizibilă și în alți indicatori, cum ar fi dotarea cu mașini de spălat. Există mai puțini oameni care nu își pot permite astfel de bunuri.

Foto Numărul de mașini la 1.000 de locuitori

Foto: Numărul gospodăriilor care nu au mașină de spălat a scăzut între 2006 și 2013

Pe de altă parte, raportul Erste mai arată că țările din Europa Centrală și de Est vor investi cu prioritate în domeniul infrastructurii, energiei și apărării. Sectorul privat se va concentra în domeniul proiectelor de economisire a energiei. Importante fonduri europene pot fi accesate pentru finanțarea proiectelor din infrastructură și energie. Totuși, pentru a crește rata de absorbție a fondurilor europene țările din Europa Centrală și de Est trebuie să își îmbunătățească calitatea instituțiilor publice și să lupte împotriva corupției, se arată în documentul Erste Group.

„Lipsa unei rețele de autostrăzi, subdezvoltarea mediului rural și infrastructura portuară se vor număra printre principalele obiective, peste 9 miliarde de euro fiind la dispoziția României în exercițiul financiar 2014 – 2020” , este de părere Radu Crăciun, economist șef BCR.

„Ne așteptăm că, până în 2030, să se realizeze investiții în infrastructură de până la 24 miliarde de euro pentru construcția a 480 km de autostrăzi și 2.400 km de drumuri expres”, spune spune economistul șef al BCR.

Referitor la agricultură, Crăciun arată că exportul de produse alimentare prelucrate este în creștere, ceea ce demonstrează că România are mai multe oportunități în crearea de valoare adăugată decât în exportul de produse agricole.

Nu în ultimul rând, sectorul IT/telecomunicații își va păstra probabil dinamica pozitivă datorită educației universitare de calitate în domeniul IT, cererea de specialiști IT fiind dublă față de numărul anual de absolvenți ai celor 6-7 universități din domeniu”, spune Radu Crăciun.

Peste 50 de companii IT internaționale și-au deschis birouri în România, unde lucrează peste 64.000 de specialiști – acest lucru face ca România să se plaseze pe primul loc în UE și pe locul 6 la nivel mondial în funcție de numărul angajaților din domeniul tehnologic pe cap de locuitor.

În același timp, raportul publicat de Erste Group Research arată că, având în vedere contextul european actual caracterizat de stagnare, statele din Europa Centrală și de Est se confruntă cu provocarea identificării de noi motoare de creștere, riscând ca altfel să rămână blocate la niveluri mediocre, care nu le vor permite să ajungă din urmă Occidentul.