PHILAE. Premieră în istoria spațială: Robotul Philae s-a plasat pe cometa Ciurimov-Gherasimenko

PHILAE. „Am ajuns pe cometa Ciurimov-Gherasimenko. Suntem foarte fericiți!”, a declarat la câteva minute după ora 16.00 GMT (18.00 – ora României, n.r.) Andrea Accomazzo, directorul de zboruri spațiale al misiunii Rosetta de la Centrul european pentru operațiuni spațiale (ESOC) din cadrul ESA, aflat în orașul german Darmstadt. Misiunea spațială Rosetta, din care face parte robotul-laborator Philae, constă în recoltarea unor eșantioane de pe această cometă, care vor fi ulterior analizate și ar putea oferi o serie de informații interesante despre originea Sistemului Solar și chiar despre modul în care a apărut viața pe Terra.

Google marchează printr-un Doodle evenimentul.

După o așteptare de șapte ore, în timpul cărora Philae a coborât, în cădere liberă, spre cometă, plasarea robotului pe acest corp ceresc a fost realizată „cu delicatețe”, a precizat ESA.

Semnalul radio care a confirmat plasarea robotului Philaepe cometa Ciurimov-Gherasimenko a ajuns pe Terra la ora 16.03 GMT.

„Este un pas mare pentru civilizația umană”, a declarat la rândul său Jean-Jacques Dordain, directorul general al ESA. „Suntem primii care am realizat această reușită științifică și acest merit va rămâne al nostru pentru totdeauna”, a adăugat el.

Legătura dintre sonda Rosetta și robotul Philae a fost restabilită așa cum era prevăzut, miercuri, la aproximativ două ore după separarea lor.

Coordonatorii misiunii Rosetta, o sondă care călătorește de 10 ani în spațiu, aflată la o distanță de 511 milioane de kilometri de Terra, au aprobat miercuri dimineață demararea operațiunii de desprindere a robotului-laborator Philae, care are o greutate de 100 kilograme.

Lansat la o distanță de circa 20 de kilometri de cometă, Philae a avut nevoie de o cădere liberă de șapte ore pentru a se poziționa pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko – o realizare tehnologică reușită în premieră de un vehicul spațial creat de oameni. Situl ales pentru această operațiune periculoasă, denumit Agilka, este o zonă cu o suprafață de aproximativ 1 kilometru pătrat, aflată pe un mic lob al nucleului cometei.

Klim Ciurimov, unul dintre savanții care au descoperit această cometă în 1969, a fost prezent la sediul ESOC pentru a asista în direct la acest eveniment. Cealaltă cercetătoare care a descoperit cometa, Svetlana Gherasimenko, s-a deplasat la Koln, la sediul ESA.

Robotul Philae s-a plasat pe cometă deplasându-se cu 3,5 kilometri pe oră, în timp ce cometa se deplasează prin spațiu cu viteza de 18 kilometri pe secundă.

În timpul coborârii sale spre cometă, Philae nu a rămas inactiv: el a realizat mai întâi câteva fotografii cu însoțitoarea lui, sonda Rosetta, care l-a transportat vreme de 10 ani în această călătorie spațială. Apoi, Philae a realizat câteva fotografii și cu locul în care s-a plasat pe cometă.

Alte câteva instrumente de la bordul robotului Philae au fost activate în timpul coborârii sale.

Următoarele 60 de ore, în timpul cărora Philae va funcționa pe baza bateriei sale, vor fi decisive pentru știință.

Dincolo de această reușită de ordin tehnologic, Philae are misiunea de a căuta pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko „Graalul astrofizicienilor”: molecule organice care au putut să joace în trecut un anumit rol în apariția vieții pe Terra, întrucât cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar.

„Ne-am fixat ca obiectiv ca în următoarele 60 de ore fiecare instrument (de la bordul robotului Philae, n.r.) să lucreze cel puțin o dată la maximul posibilităților sale”, a declarat Jean-Pierre Bibring, coordonatorul științific al misiunii.

După aceea, Philae va funcționa pe baza unui sistem secundar de baterii, încărcabile cu ajutorul unor mici panouri solare.

După ce Philae se va ancora pe suprafața cometei, va începe imediat să studieze nucleul, timp de două zile și jumătate, perioadă în care va efectua analize științifice. Apoi, ritmul de lucru va fi determinat de reîncărcarea bateriilor sale.

Dacă totul va funcționa așa cum a fost programat, Philae ar trebui să funcționeze până în luna martie, fiind condamnat „să moară de cald”, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta, care a parcurs deja 6,5 miliarde de kilometri și a fost prima sondă care a ajuns pe orbita unei comete, își va continua misiunea de „însoțitoare” a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puțin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanță de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârșitul lunii decembrie 2015.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.