Ce-ar fi să privim România ca pe o companie. Cum ar arăta mandatul președintelui?

Dacă într-un exercițiu ludic ne-am imagina că o țară funcționează ca o companie, cum ar trebui în bună măsură să se întâmple, cum ar arăta alegerea de duminică și care ar fi criteriile după care acționarii și-ar da votul? Pentru că până la urmă așa cum o companie are un con­siliu de administrație, un președinte al acestuia, un regulament de ordine interioară, o comisie de disciplină și reguli de premiere sau de sanc­ționare, așa are și o țară un președinte, un gu­vern, oameni care decid sau care execută, informează Ziarul Financiar.

În momentul în care decide cine va fi viitorul șef de companie acționarul are în minte maximizarea profitului său. Se uită pe datele companiei și își imaginează cum trebuie să arate ea peste cinci ani. Apoi fixează ținte pentru viitorul pre­șe­dinte, gândindu-se în primul rând la propriul câștig. Unde se află acum compania România SA și ce ținte ar trebui să-i fixeze cei peste 18 milioane de acționari viitorului preșe­dinte? Compania Republica România ajunge anul acesta la un PIB de 150 mld. euro, dar dividendul primit de acționarul român este la coada Europei.

Cu un salariul mediu net lunar de 1.700 de lei (400 de euro) acționarul român al Republicii câștigă sub un sfert din media europeană. Pro­fe­sorii și medicii, care ar trebui să fie privilegiații societății, sunt cei mai năpăstuiți membri ai ei, cu salarii sub media la nivel național.

Nu poți construi viitorul, nu poți primi dividendul la care visezi cu angajați prost plătiți, cu profesori care își pun problema ce să îmbrace ca să intre la cursuri.

O companie care își propune să crească face angajări, caută noi piețe de desfacere, caută să-și eficientizeze afacerea eliminând cheltuielile inutile tocmai pentru a-și maximizeze veniturile în beneficiul acționarilor, dar și al angajaților.

Compania România este obligată să se uite cu atenție la cheltuielile din buget care sunt exagerate în raport cu beneficiile pe care le aduce această cheltuială.

Este obligată să se uite la angajații ei „TESA”: sunt 1,2 milioane de angajați la stat dintr-un total de 4,4 milioane de salariați care susțin 5,2 milioane de pensionari.

Dacă o companie care vrea să se dezvolte nu poate să ajungă la țintă decât investind, Republica România nu poate să se sustragă acestei reguli comune. De 25 de ani ea și-a construit doar vreo 500 de kilometri de autostradă și nu are nicio auto­stradă peste munți. Republica România funcționează ineficient pentru că este neinformatizată, prin urmare birocrată, plină de hârțogării și ineficientă.

Compania Republica România acționează pe o piață cu mai mulți jucători. Și trebuie să devină competitivă pentru a atrage capital nou, de la investitori autohtoni sau străini.

Avem prin urmare o „companie” cu un PIB care poate ajunge anul acesta la 150 mld. euro de la 142 mld. euro anul trecut, deci având o creștere a cifrei de afaceri cu 8 mld. euro. Este o creștere nominală suficientă? A fost suficientă o creștere economică de 3,5% în 2013 și este suficientă una de 2% în 2014? Cum faci să ajungi la o creștere de 5%?

Sunt suficiente 216 mld. de lei venituri la buget prognozate în 2014 pentru satisfacerea multelor nevoi și ale angajaților și ale acționarilor?

Este mare sau mic deficitul de 14,5 mld. lei din 2014 și nu este cam mare datoria externă totală de 97 mld. de euro? Și este suficient de liniștitoare rezerva valutară de 31 mld. euro?

Aceasta de mai sus este „România SA” , iar acționarii sunt chemați duminică să ia o decizie rațională, bazată de indicatori concreți, în cunoștință de cauză, pentru a-și maximiza profitul. Pentru că această alegere a șefului companiei se petrece o dată la cinci ani.

Mandatul economic al noului șef al CA de la „compania” Republica România SA

1. Creșterea numărului de angajați în privat

– pentru că nu poți construi o societate cu oameni care întind mâna la stat, ci cu oameni care câștigă bine și contribuie la bugetul statului și când este nevoie își cer drepturile lor și nu pomană.

2. Scăderea evaziunii fiscale

– de la nivelul de 20 mld. euro (estimat de Consiliul Fiscal) pentru a duce veniturile bugetare ca procent din PIB peste nivelul actual de 30-33% din PIB, pentru ca evaziunea să nu mai fie o formă de concurență neloială care afectează afacerile companiilor oneste. Mai apoi, nu poți construi solid când veniturile care se cuvin statului sunt furate de o mână de „băieți deștepți”.

3. Modernizarea României – infrastructură

Traversarea munților cu o autostradă reprezintă una dintre cele mai așteptate lucrări de infrastructură din România. Încercările din trecut ale statului de a traversa lanțurile muntoase s-au soldat cu eșecuri. Într-o lume globalizată în care capitalul poate veni și dispărea în câteva clipe nu poți să îți imaginezi viitor fără infrastructură.

4. Spor natural pozitiv

– pentru a avea mai mulți oameni pe piața muncii pentru industriile care se confruntă cu un deficit important de persoane bine pregătite și, implicit, pentru a crește aportul românilor la buget prin taxele plătite. Numărul de angajați ar crește și ar elimina din presiunea pusă în prezent de plata pensiilor și de ajutoare sociale.

5. Reducerea numărului de angajați la stat

– pentru a degreva bugetul de cheltuieli. Doar 13.000 de posturi au fost restructurate în ultimii doi ani, în condițiile în care guvernul Boc a micșorat numărul bugetarilor cu 200.000 în mandatul său din 2009-2012.

6. Apă și canalizare pentru orice locuință din România

– acestea sunt simbolul unei normalității prospere spre care tindem.

7. Salariul minim la profesori și medicii de 3.000 de lei net pe lună

– pentru a-i convinge să rămână în România. Pentru că nu poți să ajungi un profesionist bun fără să fi avut profesori buni și o sănătate satisfăcătoare.

8. Informatizarea României

– pentru eficientizarea administrației, reducerea birocrației și îmbunătățirea procesului decizional, precum și pentru a asigura pregătirea noilor generații de specialiști în IT&C.

9. Întoarcerea românilor plecați

– pentru a aduce experiență profesională bună din afară și a crește numărul de angajați și contributori la buget. Și în primul rând pentru a reîntregi familiile.

10. Sistem de sănătate decent

– pentru că nu poți construi viitorul cu oameni bolnavi și deprimați.