Ce a descoperit robotul Philae pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko

Cercetătorii germani au anunțat că robotul Philae, care a ajuns pe 12 noiembrie pe suprafața cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko, în cadrul misiunii spațiale Rosetta, a detectat prezența unor molecule organice, pe bază de carbon, considerate elementele de bază ale vieții pe Pământ, în cele 57 de ore de funcționare a sistemelor sale, înainte ca bateria principală să se descarce, iar acesta să intre într-o stare de hibernare.

Savanții au precizat că, deocamdată, nu este clar dacă moleculele organice includ compuși complecși care intră în alcătuirea proteinelor. Unul dintre scopurile misiunii Rosetta este să descopere dacă viața a fost adusă pe Terra de comete, prin intermediul compușilor chimici organici pe bază de carbon.

Philae a atins suprafața cometei Ciuri, cum este denumit pe scurt „hoinarul” spațial 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko, după o călătorie de 10 ani prin spațiu, la bordul sondei spațiale Rosetta, într-o misiune care intenționează să afle mai multe despre cum s-au format planetele și, poate, chiar cum a apărut viața.

Robotul a încheiat sâmbătă o misiune de 57 de ore pe suprafața lui Ciuriumov, după ce a trimis prin unde radio datele privind o serie de experimente științifice pe care le-a efectuat automat, înainte de a rămâne fără energie.

Cometele datează din perioada de formare a Sistemului Solar și conțin molecule organice extrem de vechi, ca o capsulă a timpului.

Instrumentul Cometary Sampling and Composition Experiment, pe scurt COSAC, aflat la bordul robotului, a reușit să „miroase” atmosfera cometei și să detecteze primele molecule organice, după ce Philae a atins suprafața lui Ciuriumov, potrivit DLR, Centrul Aerospațial German.

Robotul a efectuat și o forare la 25 de centimetri adâncime în căutarea de molecule organice, dar, deocamdată, nu este clar dacă a reușit să livreze un eșantion de materie instrumentului COSAC pentru analize.

La bordul lui Philae, care are dimensiunile comparabile cu cele ale unei mașini de spălat rufe, se află și instrumentul MUPUS (Multi Purpose Sensors for Surface and Subsurface Science), care este folosit pentru măsurarea densității și a caracteristicilor termale și mecanice ale suprafeței cometei. MUPUS a descoperit că suprafața lui Ciuriumov nu este atât de moale pe cât s-a crezut anterior.

Un senzor termic trebuia să fie introdus la circa 40 de centimetri sub suprafața cometei, dar acest lucru nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că „ciocanul” care trebuia să înfigă senzorul a fost setat la putere maximă.

Centrul Aerospațial German (DLR) crede că, după ce a trecut printr-un strat de praf cu o grosime de 10-20 de centimetri, senzorul a întâlnit un strat de material la fel de dur ca gheața.

„Aceasta este o surpriză. Nu ne așteptam să dăm peste gheață atât de dură”, a declarat, marți, Tilman Spohn, cercetătorul care conduce echipa ce lucrează cu instrumentul MUPUS, în cadrul DLR.

Cercetătorul a precizat că MUPUS ar putea fi folosit din nou dacă bateriile lui Philae vor fi încărcate prin expunerea la lumină solară, lucru care savanții speră să se întâmple pe măsură ce cometa se apropie de Soare.

Philae, lansat miercuri de la bordul sondei spațiale Rosetta către suprafața cometei, a ajuns într-o zonă umbrită a acesteia. O cameră video de la bordul sondei spațiale, care orbitează la mai puțin de 16 kilometri altitudine de cometă, a surprins în imagini ultimele minute ale coborârii lui Philae pe suprafața acesteia, care a durat, în total, șapte ore. În imaginile publicate luni de ESA se observă locul în care Philae a atins cometa și regiunea unde a ajuns, în cele din urmă, după ce a sărit ca o minge pe suprafața corpului spațial.

Săritura robotului, care nu era prevăzută, a fost consecința eșecului sistemului de prindere al lui Philae, care nu s-a declanșat corespunzător și nu l-a ancorat. Philae a ajuns astfel într-o zonă umbrită, unde bateriile sale nu se pot reîncărca folosind lumina solară, energia fiind necesară pentru o misiune extinsă.

Cercetătorii ESA au așteptat cu neliniște informații, pe măsură ce Philae a demarat o serie de experimente automate, inclusiv forarea, și, din fericire, a avut suficientă energie pentru a transmite informațiile prin unde radio către sonda Rosetta, care le-a transmis apoi către Terra.

Înainte de a-și opri sistemele și a intra într-o stare de hibernare, Philae și-a schimbat puțin poziția pentru a încerca să aibă acces la mai multă lumină solară pentru unul dintre panourile fotovoltaice care acoperă corpul robotului, dar, imediat după rotire, a rămas fără energie, iar sistemele sale s-au închis.

Cometa 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko se îndreaptă către Soare, acompaniată de sonda Rosetta.

Creșterea cantității de lumină ar putea fi utilă pentru încărcarea bateriilor lui Philae. Pe măsură ce cometa se încălzește, jeturi de gaz sunt eliberate din adâncurile sale, ceea ce ar putea duce la mișcarea robotului și mutarea lui din regiunea umbrită unde se află.

Primele rezultate ale misiunii Rosetta sunt așteptate în luna decembrie, când vor fi prezentate la conferința American Geophysical Union din San Francisco.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariția vieții pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeței unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafață. Potrivit specialiștilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenția spațială franceză, misiunea sa este realizată în proporție de 80%. După trei zile de lucru, „rezultatele lui Philae sunt extraordinare”, este de părere Marc Pircher, director al CNES.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcționează așa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta își va continua misiunea de „însoțitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puțin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanță de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârșitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanță de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spațiale și un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.