Isărescu: Leul stă tolănit în intervalul 4,40-4,44 de jumătate de an, a ignorat și campania electorală

„După un timp, publicul a văzut că direcția leului nu e numai în sensul deprecierii, e și în apreciere, stă tolănit leul în intervalul 4,40-4,44 (lei/euro – n.r.) de aproape jumătate de an, adică mai puțin de 1%. Mai mișcă așa ușor din coadă, dar sub 1%”, a afirmat Isărescu miercuri, în deschiderea seminarului Colocvii de Politică Monetară organizat de banca centrală.

Guvernatorul a arătat că leul „s-a tolănit” și mai tare din luna septembrie, ignorând total campania electorală pentru președinție, față de alți ani când reacționa după declarații politice.

„Gândiți-vă ce era anterior într-un an electoral! Ignoră (leul – n.r.) total campania electorală, ba el s-a tolănit și mai tare din septembrie, dacă ne uităm la cifre, a devenit și mai leneș, ca să nu-l numesc altfel, să nu-l jignesc. Și bineînteles că apare întrebarea «Dom”ne, cât mai durează această stare de – să nu-i spun nesimțire, că-l jignesc – de insensibilitate, ignorare a scenei politice, unde au loc mișcări, declarații?» Înainte, cu câte declarații s-au făcut în campania electorală, stăteam cu ochii cât cepele să-l vedem pe unde se duce, nimic!”, a spus Isărescu.

El a amintit că în urmă cu câțiva ani exista o asimetrie destul de mare în relația dintre fluctuația cursului de schimb și variația anumitor indici economici, o depreciere influențând inflația destul de rapid, cu un impact dublu decât în cazul aprecierii, însă în ultima perioadă această asimetrie s-a redus.

„Am tot vorbit de o anumită asimetrie în această relație, când cursul se deprecia, transmisia asupra inflației era extrem de rapidă, când se aprecia (…). Acum vreo șapte ani calculam o asimetrie de 1 la 2, deci o depreciere era dublă ca impact comparativ cu aprecierea, nu erau studii destul de adâncite atunci, erau mai degrabă empirice. Analiza spune că asimetria s-a diminuat”, a spus Isărescu.

Astfel, „lumea” scapă de temerea deprecierii „după luni și luni de zile”, iar dominația cursului se diminuează.

Isărescu a avut cuvântul de deschidere a unui colocviu de politică monetară organizat de BNR, în care au fost prezentate trei studii privind relația piețe financiare – PIB, impactul prețurilor produselor din import în inflație și evoluția relației șomaj – inflație în condițiile crizei financiare.

El a arătat că studiile prezentate vor arăta mai multă transparență din partea băncii centrale și că politica monetară nu se bazează pe metode ascunse, ci pe analize științifice bine documentate.

Șeful BNR recunoaște că politica monetară are o problemă de credibilitate, ceea ce ar explica și faptul că multă lume ignoră performanța României de a fi singura țară care a îndeplinit toate cele cinci criterii de la Maastricht.

Pe de altă parte, guvernatorul a amintit și de faptul că analiștii băncilor care bănuiau banca centrală de „politici monetare oculte” și comentau deciziile luate aveau, de fapt, și anumite interese proprii.