Votul prin corespondență a fost PUS LA COADĂ de parlamentari. VA AJUNGE ÎN FAȚĂ până în 30 iunie 2015

Comisia pentru Codul Electoral va elabora până la sfârșitul lunii iunie propunerile pentru legile electorale, au decis, miercuri, Camera Deputaților și Senatul. În urmă cu o săptămână, membrii Comisiei au stabilit, în prima ședință, să abordeze cu prioritate subiectul votului diasporei la alegerile prezidențiale. Ei au căzut, astfel, măcar aparent la un acord: este nevoie de o metodă alternativă de vot pentru românii plecați în străinătate. De altfel, și premierul Victor Ponta a transmis acest mesaj la dezbaterea organizată la Camera Deputaților. În viziunea lor, votul prin corespondență ar trebui adoptat doar pentru alegerile prezidențiale, acest lucru putând fi făcut, cel mai probabil, până în vara lui 2015.

Comisia de Cod electoral are în componență 15 parlamentari și este condusă de președintele Camerei Valeriu Zgonea. Membrii comisiei sunt: Luminița Adam, Mihai Voicu , Alin Tișe, Marton Arpad, Varujan Pambuccian, Viorel Chiriac, Doina Federovici, Victor Paul Dobre, Puiu Hașotti, Mihai Neagu, Miron Mitrea, Ioan Oltean, Eugen Nicolicea, Gabriel Vlase.

Oportunități de legiferare a votului prin corespondență și a celui electronic au fost: trei inițiative legislative pentru votul prin poștă, una pentru cel online, plus un precedent de vot electronic în 2003, la referendumul pentru revizuirea Constituției, pus la dispoziția militarilor din teatrele de operațiuni.

Cu toate acestea, a fost nevoie ca sute de mii de români să se îmbulzească la cele 294 de secții de votare din străinătate, așteptând ore în șir, în frig și în ploaie, iar mii dintre ei nereușind să-și exercite dreptul constituțional, pentru ca subiectul să fie luat serios în discuție. Acest lucru îl recunoaște și senatorul liberal Puiu Hașotti, membru în comisia specială pentru codul electoral.

„Întrebarea este de ce a trebuit să se întâmple ce s-a întâmplat ca să facem asta. Votul prin corespondență trebuia adoptat mai demult. Aici e vorba despre voință politică, au fost propuneri. Să spunem „dă, Doamne, românului, mintea cea de pe urmă” și că e bine că măcar facem ceva”, a declarat liberalul, contactat de gândul.

Planurile parlamentarilor

Săptămâna trecută, a avut loc prima ședință a comisiei speciale, în care s-a discutat doar despre planul de bătaie, urmând ca săptămâna viitoare să se facă un raport comparativ pentru statele din Europa, plus SUA, care au adoptat votul prin corespondență.

„Se degajă prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diasporă, ținta fiind votul pentru alegerile prezidențiale”, a concluzionat președintele comisiei, Valeriu Zgonea. Până la următoarea ședință însă, parlamentarii trebuie să se gândească doar la princiiple care stau la baza unei astfel de propuneri.

În discuție sunt luate toate legile alegerilor, cele locale, cele parlamentare și cele prezidențiale, iar posibilitatea votului prin corespondență este destinată doar pentru alegerea președintelui.

În explicația membrilor comisiei, pentru alegerile locale și cele parlamentare pot vota doar cei care au domiciliul în localitatea și în colegiul respectiv.

„Pentru votul prin corespondență și cel electronic trebuie clarificate aceste categorii de votanți care până acum au fost împiedicate, prin lege, să voteze, deși nu există o justificare temeinică. Asta înseamnă clarificarea legii electorale pentru toate cele trei tipuri de alegeri”, a explicat deputatul PDL Ioan Oltean pentru gândul.

În opinia opoziției, există numai argumente favorabile votului prin corespondență. Puiu Hașotti susține că atât cel prin poștă, cât și cel online au numai premise pozitive.

„Sunt numai avantaje, indiferent ce sistem am adopta. Important este să asigurăm pentru toți cetățenii României posibilitatea de a vota cât mai bine, cât mai mulți și cât mai simplu. Realitatea ne-a demonstrat azi și vom face o lege în acest sens. Cu siguranță această comisie va elabora toată legislația electorală până în vara lui 2015. Toată lumea s-a arătat extrem de deschisă de a face un pachet de legi cât mai bune. Există o voință politică din partea tuturor partidelor”, a spus Hașotti.

La fel de optimist se arată și Ioan Oltean, considerând că, cel târziu în toamna lui 2015, România ar putea avea un nou set de legi mai performante.

„Votul prin corespondență cred că este cel mai potrivit, ar răspunde cel mai bine realităților din România. Cred că România este pregătită în acest moment, avem un logistica bine pusă la punct. În 2015 trebuie să adoptăm codul electoral în integralitatea lui, adică toate cele trei legi pentru diferitele tipuri de alegeri”, a spus pedelistul.

UDMR: Au riscuri destul de mari

Cu toate acestea, amândoi susțin că încă nu știu cum poate fi aplicat acest sistem de vot în România, fiind necesară o discuție cu specialiștii în domeniu. Astfel, modelele funcționale în statele europene vor sta la baza elaborării noului cod electoral.

Deși și-a prezentat acordul, de principiu, pentru votul prin corespondență, deputatul UDMR Marton Arpad, secretar în comisia specială pentru codul electoral, nu ar susține 100% această variantă.

„Eu nu sunt adeptul niciuneia dintre formele acestea, ambele au riscuri destul de mari pentru că permit cuiva să voteze în locul unei persoane, am foarte puține garanții ca vot dat electronic sau prin corespondență să fie dat de către persoana respectivă”, și-a explicat Marton opțiunea.

Întrebat de gândul dacă votul electronic ar fi o variantă mai bună, udemeristul vede și mai puține avantaje pentru acest model. „Nu cred că votul electronic ușurează votul celor care nu se află în țară pentru că pentru acest tip de vot ai nevoie de semnătură electronic, care nu este la îndemâna fiecărei persoane”, a punctat el.

De altfel, în opinia lui, Biroul Electoral Central ar fi putut da și la alegerile prezidențiale de acum o interpretare a legii astfel încât să fie definită concret „incinta secției de votare”. Marton Arpad a explicat că aria de acoperire a unei secție de votare putea fi modificată astfel încât să fie incluși toți cei care așteaptă la coadă, chiar dacă asta ar fi însemnat ca programul de vot să fie prelungit.

Însă, la fel ca și colegii săi, Marton Arpad crede că până la mijlocul lui 2015, întregul set de legi electorale vor fi modificate astfel încât să satisfacă nevoile României.

Cererea românilor: vot prin corespondență

În cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie 2014, aproape 380.000 de români au reușit să-și exercite dreptul de vot, un număr record comparativ cu celelaltă alegeri. În 2009, de exemplu, mai puțin de 150.000 de români din străinătate au făcut acest lucru.

Surpriza majoră de anul acesta a fost mobilizarea masivă a românilor de peste graniță care, încă din primul tur, s-au plâns că li s-a îngrădit dreptul la vot prin faptul că li s-au închis în față secțiile de votare. În primul tur, peste 160.000 de cetățeni români ajungeau să pună ștampila pe un candidat.

Efectul nemulțumirilor românilor din străinătate a fost simțit în București, Timișoara, Oradea, Arad, Constanța și Cluj, unde au fost organizate numeroase manifestații de susținere a dreptului la vot pentru toți românii, indiferent unde s-ar afla. Iar rezultatele au fost clare: scandalurile din daspora au dus la un vot masiv împotriva lui Victor Ponta, Klaus Iohannis câștigând aproape 90% din voturile românilor de peste graniță.

Deși alegerile au trecut, Parchetul general a anunțat urmărirea penală in rem pentru ce s-a întâmplat la secțiil de votare din afara țării, iar românii sunt, în continuare, nemulțumiți. Pentru a preveni pe viitor acest gen de probleme, românii din diaspora, susținuți de cei din țară, cer vehement introducerea votului prin corespondență și cel electronic.