Ce au descoperit arheologii în curtea unei mănăstiri dintr-un cartier din Craiova

Președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a anunțat că o echipă formată din managerul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, și arheologul Dorel Bondoc a identificat vestigii care atestă faptul că vechea fortificație Pelendava a fost construită în apropierea Craiovei actuale.

„Au fost identificate elemente care certifică faptul că această fortificație, Pelendava, despre care se știa că a fost ridicată în apropiere de Craiova, s-a aflat pe actualul amplasament al Mănăstirii Coșuna, din cartierul Mofleni. În ultimele zile, colegii de la Muzeul Olteniei au făcut o serie de cercetări la un zid aflat pe terenul mănăstirii, ceea ce le-a permis să demonteze o mai veche concepție legată de originea acestuia și să stabilească faptul că el a fost construit de romani, în urmă cu aproape 2.000 de ani. În concluzie, acum putem afirma că aceasta este zona în care s-a aflat Pelendava romană”, a declarat Prioteasa.

La rândul său, arheologul expert Dorel Bondoc a precizat: „Ideea că Pelendava romană corespundea, ca localizare, actualului teritoriu al Craiovei și împrejurimilor sale fusese acreditată anterior pe baza celei mai vechi și mai reușite hărți a antichității, Tabula Peutingeriană, pe care figurează și drumul roman între Drobeta și Romula, inclusiv stațiile de pe parcurs și distanțele între acestea, măsurate în pași romani. Între Drobeta – sau Drubeta – și Pelendava, documentul consemnează o distanță de 71.000 de pași romani, așadar de 105 – 106 kilometri, apropiată de distanța rutieră din zilele noastre între Turnu Severin și Craiova, de 112 kilometri. Construirea fortificației ar putea fi atribuită unității militare auxiliare romane Numerus Maurorum, o garnizoană de aproximativ 500 de călăreți stabilită la Răcari, după cucerirea actualului teritoriu al Olteniei de către împăratul Traian. Această unitate, ca și altele, avea obiceiul ca în orice construia, castre sau puncte de observație, să folosească și cărămizi ștampilate, în cazul de față purtând inscripția «NM»”.

Directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, a subliniat faptul că originea romană a vestigiilor descoperite pe terenul Mănăstirii Coșuna este atestată de tehnica de construire, precum și de materialele folosite.

„Se cunoștea faptul că în curtea mănăstirii, la 15 – 20 de metri distanță față de biserică, se află ruinele unor construcții, despre care se presupunea, anterior, că ar fi fost chiliile călugărilor. La o cercetare atentă, noi am constatat însă că toate cărămizile care compuneau această temelie sunt de origine romană. Mai mult, chiar și mortarul care le leagă este roman. Ca imaginea să fie completă, la marginea acestor construcții am găsit baza unei coloane romane, realizată din calcar cochilifer, specific zonei Vratsa din Bulgaria, pe care îl foloseau constructorii din Imperiul Roman. Acestea sunt argumentele care ne determină să afirmăm că Pelendava s-a aflat exact în curtea Mănăstirii Coșuna. Descoperirile din teren sunt susținute și de informațiile ce provin din documentele existente. În acest sens, mă refer la Tabula Peutingeriană, o hartă din secolul al XII-lea, copiată după una romană, în care sunt reliefate principalele drumuri aflate în nordul Imperiului Roman, precum și distanța dintre fortificațiile aflate pe aceste drumuri. La un calcul foarte atent, Pelendava – sau Pelendova, cum apare specificat în acest înscris medieval – se situează pe malul stâng al râului Jiu, în apropierea municipiului Craiova”, a declarat directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.