Guvernul britanic introduce o „taxă Google”. Cu cât vor fi impozitate profiturile repatriate de multinaționale

„Astăzi introduc o taxă de 25% pe profiturile obținute de multinaționale în Marea Britanie, dar care ies în mod artificial din țară”, a anunțat ministrul de Finanțe George Osborne, fără să ofere alte detalii legate de această taxă.

Între companiile vizate de noua taxă se numără companii tehnologice provenite din Silicon Valley, precum Google, Amazon și Apple, dar și operatorul de cafenele Starbucks.

Ministrul de Finanțe a făcut anunțul în timpul discursului tradițional de toamnă referitor la buget și economie.

Osborne anunțase încă de la sfârșitul lunii septembrie, în timpul unei conferințe a Partidului Conservator, intenția de a face ca multinaționalele care evită plata impozitelor să plătească. Această taxă a fost supranumită „taxa Google”, grupul american fiind în mod constant criticat pentru practicile agresive de optimizare fiscală.

Prin aceste practici fiscale agresive companiile profită de detaliile tehnice ale unui sistem fiscal sau de neconcordanțele dintre două sau mai multe sisteme în scopul reducerii obligațiilor fiscale.

„Numeroase companii mari din lume, în special cele din sectorul tehnologic, utilizează structuri create pentru a evita plata impozitelor. Nu este corect pentru companiile britanice și nici pentru britanici”, a spus Osborne.

El a adăugat, în discursul susținut cu mai puțin de șase luni înainte de alegeri, că mesajul său este clar și anume că impozitele trebuie să fie mici dar să fie plătite.

Noua taxă ar trebui să aducă venituri de 1 miliard de lire sterline (circa 1,26 miliarde de euro) în cinci ani, o contribuție modestă, dar binevenită pentru guvernul britanic care face eforturi să respecte obiectivul de reducere a deficitului bugetar.

Osborne a menționat în discursul său succesele recente ale Marii Britanii, care va înregistra în acest an o creștere economică estimată la 3% și de 2,4% în 2015 și un șomaj de doar 6%, în timp ce țările mari din zona euro se luptă cu stagnarea și riscul deflației.

Guvernul conservator nu a reușit însă să respecte angajamentul de a echilibra bugetul în 2015, asumat la venirea la putere în 2010. Pentru acest an este anticipat un deficit bugetar de 5% din PIB, care este totuși jumătate din deficitul de peste 10% consemnat în 2010, care fusese umflat de măsurile excepționale de combatere a crizei financiare internaționale.

Între factorii menționați de Osborne pentru a justifica nivelul încă ridicat al deficitului bugetar se numără stagnarea din zona euro, scăderea veniturilor din explotarea petrolului în Marea Nordului, din cauza declinului cotației țițeiului, și încetinirea creșterii pieței imobiliare.