De la căderea comunismului, în 1989, acestea au fost de fapt primele alegeri în care nici unul dintre candidați nu a avut vreun rol în vechiul regim. Deși pare că o pagină a fost întoarsă, rămâne de scris sfârșitul cărții într-o țară arătată cu degetul pentru corupția sa endemică.
Pentru a duce cu bine modernizarea statului, noul președinte al țării va putea să se sprijine pe tineret, principalul artizan al victoriei în alegerile prezidențiale.
Unii comentatori explică puternica participare la vot — peste 60 %, un record — prin reînnoirea ofertei politice întruchipate de către Iohannis.
Realitatea pare mai crudă, deoarece mobilizarea corespunde mai degrabă unei respingeri a lui Victor Ponta, actualul premier social-democrat. A reduce totuși victoria lui Iohannis doar la factorii ‘vârstă’ și ‘respingerea premierului’ ar fi nedrept, mai scrie The Huffington Post.
În campania electorală, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) nu s-a abătut de la linia sa anticorupție, care a atras masiv un tineret dezamăgit.
În timp ce toate proiectoarele europene sunt îndreptate asupra unei Românii considerate ”elevul rău” în materie de transparență, Klaus Iohannis apare ca o nouă speranță a cetățenilor proeuropeni care doresc să se conformeze o dată pentru totdeauna filosofiei Uniunii Europene.
O speranță pe care el nu va trebui să o risipească — de această dată — în meandrele politicii, pentru că există riscul de a-i deturna o dată pentru totdeauna pe români de la treburile publice.
În spatele acestei lupte necesare împotriva corupției se află un mesaj puternic pe care noul președinte vrea să-l transmită Bruxellesului. Anticipând valul de euroscepticism care se apropie din ce în ce mai mult de România, după ce Republica Cehă, Ungaria și Bulgaria au trimis la Strasbourg (în Parlamentul European — n.r.) adversari declarați ai Europei, el a afirmat în mod clar care sunt prioritățile țării în materie de politică externă.
Klaus Iohannis, a cărui origine germanică îi asigură deja simpatia cancelarului german Angela Merkel, vrea să o rupă totodată definitiv cu trecutul comunist al statului român.
Din punct de vedere economic, el va trebui să se concentreze pe valorificarea perioadei de creștere economică în care se află în prezent România — 3% în ritm anual în al treilea trimestru—, în timp ce țara tocmai a ieșit dintr-o perioadă de austeritate bugetară.