„Chiar dacă vom vedea un Putin mai liniștit în săptămnile și lunile viitoare, am face bine să ne gândim la talia arsenalului său și la ținta ambițiilor sale”, a scris John E. McLaughlin, un fost director adjunct al CIA în timpul președintelui George W. Bush, într-un articol publicat joi, citat de ziarul american.
McLaughlin, care a fost director interimar al Agenției americane de spionaj pentru scurt timp în 2004, afirmă că acțiunile NATO vizând protejarea Europei de Est de o eventuală agresiune militară rusească „ar putea să fie prea convenționale pentru a descuraja strategia «războiului hibrid» a lui Putin, care combină subtil forțe speciale, tactici cibernetice, propaganda, controlul presei, trupe principale și declarații publice manipulatoare”.
După anexarea de către Rsia a Peninsulei ucrainene Crimeea în martie , administrația Obama a condus cu succes un efort de a impune Moscovei sancțiuni economice americane și europene, o tactică vizând să-l oblige pe Putin să renunțe la așa-numită strategie hibridă de a „absorbi” o bucată și mai mare din Ucraina. Sancțiunile „au început să afecteze economia rusă”, însă „agresiunea asupra Ucrainei i-a adus un nivel-record de popularitate” lui Putin, scrie McLaughlin în acest articol publicat pe site-ul revistei online Ozy Media.
„Are puține stimulente politice să schimbe cursul”, apreciază fostul oficial CIA, prezentând un tablou sumbru cu privire la ceea ce s-ar putea afla în spatele dorinței liderului de la Kremlin de a ocupa suficient teritoriu în estul Ucrainei cu scopul de a obține „un pod terestru din Rusia continentală în Crimeea”.
În acest sens, „Rusia face tot ce-i stă în putință pentru a izola „alte foste republici sovietice de Occident. „Moscova a exercitat presiuni asupra (Republicii) Moldova să renunțe la negocieri de asociere cu Uniunea Europeană – ceea ce aduce a o rescriere a dramei ucrainene”, apreciază el, avertizând că „Rusia poate merge până la încurajarea regiunii separatiste moldovene Transnistria să-și proclame independența”.
Statele baltice „îl tentează” de asemenea pe Putin, adaugă McLaughlin, citând exemplul unui oraș afectat de probleme economice, situat la frontiera Esoniei cu Rusia. În acest oraș, Narva, „80% din locuitori sunt etnici ruși, iar 36% dețin deja pașaport rusesc”, subliniază el. „Lui Putin nu i-ar fi greu să exploateze suferințele locuitorilor orașului – sunt nevoiți să învețe estona pentru a deveni cetățeni sau a obține un loc de muncă – și să afime o necesitate de a-i «ajuta» invocând motive umanitare”, scrie fostul director CIA.