Negocierile dintre FMI și Guvern, în impas. Ministrul Bugetului: Fondul a introdus un ELEMENT NOU în discuții

Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferență între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăților efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată și a termenelor legale pentru achitarea obligațiilor) și cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), așa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a declarat vineri că a fost informat că la discuțiile tehnice cu FMI din noaptea de joi spre vineri experții străini au introdus în discuție „acest element nou”, precizând că mandatul său ca ministru pentru Buget, pentru runda discuții oficiale care vor avea loc vineri, începând cu ora 15:00, este negocierea unui deficit de 1,4%, care „oricum este foarte jos”.

„Mandatul meu este de a nu coborî sub 1,4% din PIB. Orice discuție sub 1,4% este inacceptabilă”, a declarat vineri ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, într-o intervenție televizată.

O reducere a deficitului bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, de la 1,4% din PIB, ar însemna tăierea unei sume de 3,5-4 miliarde de lei de la capitolul investiții, a explicat Vâlcov.

O nouă rundă de negocieri este programată pentru vineri, începând de la ora 15:00. Partea română va fi reprezentată de ministrul Finanțelor Ioana Petrescu și ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov.

Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a declarat joi că autoritățile române și experții misiunii FMI negociază un deficit bugetar de 1,4% din PIB pentru 2015, iar două componente – alocările suplimentare pentru armată și cofinanțarea fondurilor europene sunt negociate separat.

Surse oficiale au declarat, săptămâna trecută, agenției Mediafax că Guvernul va negocia cu experții FMI și CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată și co-finanțare, dar și la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

Potrivit acestora, Finanțele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an și care au dus și la suspendarea acordului cu FMI și CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii și salarii peste indexarea cu rata inflației.

Ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

Experții Fondului Monetar Internațional și cei ai Comisiei Europene se află la București strict pentru discuții privind bugetul pe anul viitor.

Președintele Băsescu a declarat, joi, că îi amintește premierului că nu a fost în consens cu el privind reducerea CAS și că l-a „atenționat” că vor fi probleme în alcătuirea bugetului, adăugând că știe că acesta ar avea dificultăți și nu ar vrea ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI.

„Am auzit de la domnul prim-ministru Victor Ponta apelul la consens, spunând că a fost un adevărat consens cu CAS, cu reducerea CAS și că efectul a fost foarte bun. Îi aduc aminte că nu a fost în consens cu mine. L-am atenționat că va avea probleme majore în alcătuirea bugetului și respectarea termenelor și a Tratatului fiscal și a angajamentelor pe care România le are de reducere a deficitului până la situația în care să nu ne mai creștem datoria publică, pentru că de fapt aici este cheia procesului de reducere continuă a deficitului. Să ajungem să nu mai împrumutăm bani pentru a executa bugetul. Știu că în momentul de față are dificultăți, nu știu cum le va rezolva. Nu aș vrea însă ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI, pentru că România a trecut de mult de faza la care nu era capabilă să ducă până la capăt un acord cu FMI”, a spus Băsescu, în conferința de presă susținută la Palatul Cotroceni.

El a menționat că țara noastră „a trecut demult de această fază” și a arătat că, dacă nu s-ar continua acordul, ar fi „o mare bilă neagră” și pentru Fond.