„Un român consumă, în medie, 5 kilograme de pește pe an, față de 10 kilograme înainte de 1989. În acei ani, peștele rămăsese cam singura proteină animală care se mai găsea pe piață, iar asta explică consumul mai mare. România are acum cel mai mic consum de pește pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, pentru că nu avem o piață dezvoltată pentru acest segment”, a declarat agenției MEDIAFAX Cătălin Platon, directorul executiv al Asociației Naționale a Producătorilor din Pescărie „Romfish”.
Prin comparație, în Belgia se consumă 25 de kilograme de carne de pește pe an, în Croația 20 de kilograme, în Cehia – 9,5 kg, în Franța – 35 kg, în Germania – 14 kg, în Grecia – 20 kg, Italia – 25 kg, Polonia – 12 kg, Spania – 42 kg și Marea Britanie – 19 kg. Cel mai mult pește din Europa consumă islandezii, 90 de kilograme pe an.
România este de peste trei ori sub consumul mediu de pește la nivel european (18 kg.) sau mondial (19 kg.).
Potrivit asociației Romfish, piața de pește din România este estimată la aproximativ 350 de milioane de euro pe an.
„Cele mai căutate specii de pește sunt, dintre speciile marine – macroul, heringul, sprotul și codul – iar dintre speciile de apa dulce, păstrăvul, crapul, carasul și șalăul. Din categoria preparatelor din pește se constată o preferință crescută pentru salate de icre, marinate și pește afumat. Se mai caută peștele viu sau prelucrat în diverse forme – fileuri, rondele, trunchi etc.”, a continuat Platon.
El spune că piscicultura din România este poate singurul sector din agricultură care nu a primit niciodată subvenții (cu o scurtă excepție de câteva luni).
„Presiunea costurilor din ce în ce mai mari a fost oarecum împărțită între producători și consumatori. În prezent, prețul de producție al peștelui în România este semnificativ mai mare decât cel produs de țările vecine comparabile ca structură a amenajărilor piscicole”, a adăugat reprezentantul Romfish.
Principalele orașe în care se consumă pește în România sunt București, Iași, Cluj, Constanța și Brașov.
Marea problemă cu care se confruntă sectorul, mai spune reprezentantul asociației, este regimul fiscal haotic și impredictibil: TVA de 24% a dublat practic evaziunea fiscală, iar impozitul pe construcțiile speciale a blocat activitățile de investiții și reparații ale digurilor.
O altă problemă, potrivit Romfish, este că furtul de pește nu este pedepsit corespunzător.
„Dacă un infractor este prins cu 100 kg de pește furat dintr-o fermă primește cel mult o amendă, dar dacă un fermier este prins că vinde 10 kg de pește fără acte este condamnat la închisoare pentru evaziune fiscală”, a mai spus el.
În acvacultură sunt circa 500 de exploatații piscicole, iar la capitolul pescuit comercial sunt înregistrați 4.103 pescari comerciali autorizați pentru apele interioare (inclusiv Delta Dunării) și 633 de pescari autorizați pentru Marea Neagră.
În domeniul procesării funcționează 21 de firme, iar despre numărul importatorilor nu există date certe.