Prima pagină » Știri » Departamentul de Stat nu știa de închisoarea CIA din România. Fostul ambasador Michael Guest a denunțat cazul

Departamentul de Stat nu știa de închisoarea CIA din România. Fostul ambasador Michael Guest a denunțat cazul

Departamentul de Stat nu știa de închisoarea CIA din România. Fostul ambasador Michael Guest a denunțat cazul
CIA nu informase Departamentul de Stat despre existența închisorii din România, situație pe care ambasadorul Michael Guest a catalogat-o "inacceptabilă"

Versiunea publică a raportului elaborat de Comisia senatorială de Informații a secretizat o serie de date, inclusiv numele țărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenție construit de CIA în România este „BLACK” („NEGRU”). Polonia are culoarea „albastru”, Lituania, „violet”, iar Thailanda, „verde”.

Pornind de la această informație, din document ar rezulta că Agenția Centrală de Informații din SUA a semnat, în anul 2002, un acord cu o instituție decizională de rang înalt din România (neidentificată în versiunea publică a documentului) pentru găzduirea unei închisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru construcția centrului de detenție au fost de ordinul milioanelor de dolari.

„În anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu … din țara … pentru a găzdui un centru de detenție. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din țara … să identifice modalități de susținere a … în țara … (…) Primii deținuți CIA au început să fie transferați la Centrul de detenție NEGRU în toamna anului 2003”, se arată în raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agenția Centrală de Informații.

Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România, Michael Guest, a calificat ca „inacceptabilă” această situație, cerând clarificări și asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. „În august 2003, ambasadorul american în țara … a încercat să ia legătura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura că instituția are cunoștință de existența centrului de detenție și de potențialul impact asupra politicilor în relația cu Administrația țării-gazdă (România – n.red). Ambasadorului american i s-a răspuns de către biroul local CIA că acest lucru nu este posibil și că nimeni de la Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de Stat (Colin Powell – n.red), nu fusese informat despre existența închisorii CIA în această țară. Catalogând drept «inacceptabilă» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel puțin de către consilierul prezidențial american pentru Securitatea națională prin care să fie descrise atribuțiile programului, inclusiv o poziție din care să reiasă că tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale și drepturile omului (…)”, menționează raportul.

În această situație, sediul central al CIA a cerut intervenția adjunctului secretarului de Stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din România. „Richard Armitage a cerut CIA să îi țină pe el și pe secretarul de Stat informați, pentru a nu fi luați pe nepregătite când ambasadorul va exprima îngrijorare”, subliniază raportul.

În mai 2004, pe fondul dezvăluirilor despre abuzurile comise în închisoarea americană de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din România a cerut din nou explicații privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport. „Richard Armitage a făcut din nou afirmații vehemente, reproșând CIA că el și secretarul de Stat au fost ținuți în afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Națională privind programul CIA. (…) Armitage a emis dubii privind eficiența și valoarea informațiilor obținute prin programul CIA”, precizează raportul.

În aprilie 2005, șeful închisorii CIA din România a trimis un email în care exprima preocupări privind calitatea personalului trimis la unitatea de detenție și asupra programului CIA în general, rezultă din raport.

În 2006, „după publicarea unui articol în Washington Post, … țării … a cerut închiderea în câteva ore a Centrului de detenție NEGRU. CIA a transferat în scurt timp restul deținuților aflați în acest centru”, menționează raportul.

Din document rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deținuți suspecți importanți, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al rețelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizației teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, și Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.

Un raport al Consiliului Europei prezentat în 2006 confirma existența unui centru secret de detenție al CIA în România, în cadrul programului Agenției Centrale de Informații de „extrădări extraordinare” vizând suspecți de terorism. În decembrie 2011, organizația Amnesty International a cerut României să redeschidă investigația privind centrul de detenție al CIA, după ce presa internațională a dezvăluit că închisoarea ar fi fost în București.

În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cerea autorităților române declanșarea rapidă a unei anchete „independente, imparțiale, detaliate și eficiente” privind implicarea României în programul închisorilor CIA. În replică, premierul Victor Ponta a declarat că autoritățile române vor studia rezoluția PE și vor face tot ce e normal pe plan european sau internațional. „Sincer, nu știu despre ce închisori este vorba și, în mod sigur, cred că s-au întâmplat cu mult înainte de a mă apropia eu de funcția de prim-ministru. O să studiem ce s-a decis și vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau internațional”, spunea Victor Ponta în octombrie 2013.

Pe 17 septembrie 2013, fostul consilier prezidențial Ioan Talpeș a fost audiat la Parchetul instanței supreme, în calitate de martor, în dosarul în care Muhammad al-Nashiri a reclamat presupusa deținere a sa într-o închisoare CIA din România. În mai 2012, avocatul sauditului suspectat de terorism a înaintat în numele acestuia o plângere penală procurorului general al României, în care reclama detenția secretă, rele tratamente aplicate clientului său, precum și procedura de extrădare. În august 2012, Open Society Justice Initiative (Fundația Soros pentru o Societate Deschisă) a depus o reclamație în numele lui Abd al Rahim al-Nashiri împotriva României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Senatul american a prezentat marți versiunea publică a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA. Conform documentului, Agenția Centrală de Informații din SUA a utilizat metode „brutale”, de multe ori „ineficiente”, pentru interogarea suspecților de terorism, inducând în eroare constant Președinția și Congresul privind informațiile obținute. „În multe cazuri, au fost utilizate imediat cele mai agresive tehnici de interogare, în serie și fără oprire”, precizează raportul. „Privarea de somn implica ținerea deținuților în stare de veghe până la 180 de ore, de obicei în picioare sau în poziții incomode, chiar și cu mâinile legate deasupra capului”, adaugă documentul, precizând că un suspect de terorism a murit de hipotermie după ce a fost ținut „parțial dezbrăcat” pe o podea de beton. Conform raportului, alți deținuți au fost legați la ochi și târâți pe coridoarele penitenciarelor în timp ce erau loviți cu picioarele și pumnii de gardieni. Mulți deținuți supuși tehnicilor brutale de interogare au suferit halucinații, stări paranoice, insomnii ori au avut tendința de a se automutila. Abu Zubaydah, unul dintre liderii rețelei teroriste Al-Qaida, a devenit inconștient după ce a fost supus tehnicii simulării înecului, precizează autorii raportului.

Potrivit documentului, elaborat de experți ai Comisiei de Informații din Senatul SUA, „tehnicile de interogare utilizate CIA au fost mai brutale și mult mai frecvente decât se cunoștea”. Conform The New York Times, programul de interogare aplicat de CIA nu a fost bine gestionat și nu era monitorizat în mod adecvat. „Persoanele care au încălcat politicile CIA au fost trase foarte rar la răspundere. Agenția Centrală de Informații a restricționat accesul la informații, a refuzat să răspundă solicitărilor referitoare la programul de interogare, furnizând, uneori, informații false”, notează raportul. „CIA a indus în eroare membri ai Congresului și reprezentanți ai Casei Albe privind eficiența și amploarea utilizării tehnicilor dure de interogare”, continuă autorii raportului.

Conform documentului, cel puțin 26 de suspecți de terorism au fost deținuți în mod ilegal, în contradicție cu normele americane de încarcerare.

„CIA a oferit ilegal informații clasificate jurnaliștilor, exagerând succesul tehnicilor dure de interogare a suspecților de terorism, în scopul obținerii susținerii opiniei publice”, subliniază raportul.

Citește și