MARELE JAF DIN PĂDURE. Doi deputați spun că au găsit soluțiile care vor salva codrii și vor revigora economia

Anul trecut, am ajuns să avem aproape 562.000 de hectare de păduri din proprietatea publică a statului care trecuseră deja sau erau pe cale să treacă abuziv în proprietate privată. Dacă am pune toți acești arbori la un loc, am obține o pădure mai mare ca întreg județul Brașov sau ca Bucureștiul, județul Ilfov și județul Giurgiu la un loc.

Datele oficiale arată că, după ani de defrișări ilegale, aurul verde al țării noastre a fost urcat în camioane și a ajuns, sub o formă sau alta, în Nordul Africii și în alte state din Europa. Problemele pe care le avem la acest capitol sunt atât de grave, încât nimeni nu le mai neagă și tot mai mulți caută soluții, care se dovedesc uneori a fi tot în favoarea celor care taie pădurile și fac bani de pe urma lor, nu în sprijinul naturii.

Dacă ne uităm însă la alte date oficiale, ne lovim de o contradicție totală. Se taie lemn, dar avem pe hârtie și raportăm la UE mai multe păduri decât acum un deceniu. Motivul: ne-am schimbat, prin lege, definiția pădurii care înseamnă, la ora actuală, și jnepeniș, iaz, albie de pârâu, „sărături cu cruste”, „gropi de împrumut și depuneri sterile”.

Conștientizarea problemei defrișărilor ilegale a început, în principal, după ce Curtea de Conturi a publicat ultimul raport cu privire la „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012”. A urmat propunerea adoptării unui nou Cod Silvic, care să îl modifice din temelii pe cel în vigoare (legea 46/2008). Proiectul de lege a fost dezbătut public și era așteptat de ministrul de la acea vreme, Lucia Varga, să ajungă în fața Guvernului la mijlocul lunii mai 2013 și apoi să fie pus în vigoare.

Componența Guvernului s-a schimbat însă și odată cu ea s-a renunțat și la Codul Silvic propus de Varga. Noul ministru, Doina Pană, a propus propriul Cod Silvic și a dat asigurări că el va fi pus în vigoare până la finalul anului. Drumul său prin Parlament a fost unul lung și nu s-a încheiat cu aproape trei săptămâni până la sfârșitul lui 2014. Nimeni nu mai pomenește acum nimic de el, deși a stârnit numeroase critici atât din partea opoziției, cât și din partea Camerei de Comerț Americane din România.

Cum vor doi deputați să ajute economia țării și să salveze pădurile

În timp ce Codul Silvic încă așteaptă să fie adoptat, doi deputați spun că au găsit soluțiile potrivite care vor salva pădurile României și, în plus, vor susține și economia țării. Unul dintre ei este independentul Bogdan Diaconu, celălat – pesedistul Cătălin Rădulescu. Diaconu a depus la Camera Deputaților un proiect de lege prin care vrea să interzică exporturile de masă lemnoasă brută din România și să pedepsească încălcarea acestei măsuri cu până la 10 ani de închisoare.

Interzicerea exportului de masă lemnoasă în stare brută înseamnă, de fapt, interzicerea exporturilor de bușteni și de lemn semifabricat, după cum ne-a explicat deputatul. În mod normal, într-un an, exportăm doar bușteni în valoare de circa 11 milioane de euro.

Nu este însă pentru prima oară când se încearcă interzicerea unor exporturi de lemn. În 1991, pe vremea lui Petre Roman, li s-a interzis firmelor să exporte lemn brut și semifabricate din lemn. În 1997, s-a renunțat la această măsură. Câțiva ani mai târziu, în 2001, s-a mai făcut o încercare cu exportul de bușteni.

În ciuda acestor exemple, deputatul spune că nu se teme de un eșec și speră ca presiunile opiniei publice și discuțiile paralele legate de Codul Silvic să ducă la adoptarea legii sale, pe care o caracterizează drept „o măsură protecționistă față de resursele naturale ale României”.

Întrebat de gândul de ce nu a introdus propunerea în Codul Silvic, încă neadoptat, el ne-a explicat că „nu s-ar fi încadrat” în acesta. „Nu este neapărat o lege care reglementează exploatarea lemnului din păduri, ci se referă mai mult la partea de după exploatarea din pădure”, spune Diaconu. El crede că dacă va trece de Camera Deputaților, cameră decizională în acest caz, companiile care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării lemnului nu vor avea nimic de pierdut, ci, mai mult, vor începe să investească în unități de prelucrare în țara noastră și așa vor crea și noi locuri de muncă.

„Nu cred că vor pierde bani (n.r. agenții economici). Dimpotrivă, vor câștiga pentru că produsele vor avea o valoare mai mare, iar locurile de muncă vor crește și vor însemna inclusiv taxe și impozite pentru stat”, a declarat deputatul pentru gândul. „Sunt convins că firmele care iau lemn din România și îl prelucrează în alte țări ale Uniunii Europene pot face un calcul și vor constata că vor ieși foarte bine dacă vor investi aici și vor duce apoi produsul finit afară”, ne-a mai spus el, adăugând că ideal ar fi să ajungem să defrișăm mai puțin cu mai multe beneficii economice.

Colegii săi sunt, se pare, de acord. „Dacă cineva renunță, îi ia locul altcineva. Ar lăsa piața liberă”, a declarat pentru gândul deputatul PSD Ninel Peia. El crede însă că pedepsele cu închisoare nu sunt foarte potrivite cum sunt amenzile, cu cât mai mari cu atât mai eficiente. „În principiu, nu sunt de acord cu pedepsele de privare de libertate. Pedepsele financiare sunt mult mai bune”, spune Peia.

Experiența ultimilor ani arată însă că amenzile nu îi sperie pe cei care încalcă legea în acest sector. Anul trecut, chiar fostul ministru al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, Lucia Varga, explica pentru gândul că instituția în fruntea căreia se afla avea de încasat aproape 11 milioane de lei din amenzi, dar acestea nu erau plătite. „Problema este că s-au dat amenzi, dar ele nu s-au încasat. Sunt încasări ale amenzilor pe undeva în jur de 15%”, spunea Varga.

FOTO: Felix Cuceanu/Mediafax Foto

Deputatul Cătălin Rădulescu susține, la rândul său, inițiativa lui Diaconu. „Mie mi se pare a fi un lucru bun. Știu că și în Austria a fost interzis”, a declarat Rădulescu pentru gândul.

Una dintre problemele României este, din punctul său de vedere, că exportăm produse cu valoarea adăugată mică și importăm produse cu valoare adăugată mare: spre exemplu, scoatem din țară bușteni și aducem mobilă. „Am distrus toate fabricile de mobilă. Aveam și noi o fabrică la Pitești. S-a ales praful de ea. Exportăm lemn și importăm mobilă. Dar noi nu știm să facem mobilă în țara asta?”, se întreabă el.

Cătălin Rădulescu, la rândul său proprietar de pădure „moștenire de la bunici”, s-a făcut remarcat în luna iunie când s-a aflat în fruntea unui grup de 38 de deputați care și-au pus semnătura pe o serie de amendamente aduse la Codul Silvic, ce ar fi putut să dea liber la defrișări pentru cei care dețin păduri și vor să construiască pensiuni și de hoteluri în locul lor. Suprafețele de teren nu doar că puteau fi incluse în intravilam, ci puteau fi scoase și din fondul forestier național până la 100%, dacă amendamentele ar fi fost adoptate.

Click pentru a mări

În forma actuală a Codului Silvic, este permisă scoaterea definitivă din fondul forestier a unei suprafețe de maximum 5% din totalul proprietății forestiere, dar nu mai mult de 200 de metri pătrați.

Amendamentele au stârnit o avalanșă de critici și au fost retrase. Acum, Rădulescu recunoaște că nu erau unele foarte inspirate și dă vina pe consilieri pentru „neînțelegerea aparută”. „Dacă le faci cu consilierii nu ies de fiecare dată bine”, ne-a spus el, adăugând că între timp a creat o nouă formă pentru o lege similară care să permită defrișarea pădurilor în interes turistic și a făcut totul cu ajutorul specialiștilor, urmând exemplul legislativ din Austria.

Inițiativa legislativă care, potrivit spuselor deputatului, „este făcută sprecial pentru turiști”, va fi depusă, cel mai probabil, în următoarea sesiune, cu sau fără suportul celorlalți deputați care au susținut forma sa inițială. Practic, aceasta prevede că cei care vor să construiască resorturi, hoteluri sau pârtii de schi pot defrișa 50% dintr-un hectar (5.000 de metri pătrați) de pădure, dar nu înainte să demonstreze că au reîmpădurit o suprafață de trei ori mai mare (15.000 de metri pătrați).

Potrivit actualului Cod Silvic, tăierile rase sunt admise numai la molid, pin, salcâm, plop și salcie, pe o suprafață de cel mult 3 hectare. Acestea sunt interzise însă în parcurile naționale, zone de multe ori aflate în regiunile montane unde mai multe persoane ar putea fi tentate să dezvolte resorturi pentru turiști.

Click pentru a mări

Sursă: Codul Silvic

Pot fi scoase, totodată, definitiv din fondul forestier național suprafețe de teren pentru construirea structurilor de primire turistică sau a caselor de vacanță, dar acestea trebuie să reprezinte cel mult 5% din suprafața proprietății forestiere și să nu fie mai mari de 200 de metri pătrați. Compensarea vine în forma unui teren care trebuie să aibă o suprafață de trei ori mai mare decât a celui scos din fondul forestier și să fie de cinci ori mai valoros. Terenul trebuie, totodată, să fie limitrof fondului forestier.

Românii au luat deja atitudine împotriva hoților de lemn

Dincolo de toate propunerile legislative, mai mult sau mai puțin criticate, care ar vrea să reglementeze defrișarea sau exportul de lemn și de lipsa unui nou Cod Silvic, românii au început să ia atitudine contra hoților de lemn. Ei au pus mâna pe telefon, au apelat 112 și au făcut sesizări, totul grație sistemului informatic Radarul Pădurilor, implementat la începutul lunii octombrie de ministerul Apelor, Pădurilor și Pisciculturii. Doar în perioada 9-25 noiembrie, au fost date amenzi contravenționale de 107.150 de lei grație apelurilor la 112 și s-au confiscat aproape 300 de metri cubi de lemn, potrivit celor mai recente date ale ministerului de resort obținute la solicitarea gândul.

Astfel, prin procedura 112 s-au confiscat 133,7 metri de lemn rotund, 19,7 metri cubi de cherestea, 118,18 metri cubi de lemn de foc și 72 de metri cubi de pomi de Crăciun.

Radarul Pădurilor este un sistem informatic ce permite monitorizarea, în timp real, a traseului lemnului de la plecarea din pădure și până la momentul în care acesta este transformat în mobilă sau iese din țară. Practic, toate transporturile de lemn se fac obligatoriu, din octombrie, folosind Radarul Pădurilor, iar orice persoană poate semnala la numărul 112 transporturile bănuite a fi ilegale cu numerele de înmatriculare ale mașinilor.

Sursă: YouTube

Sistemul este alcătuit din două componente, WT (woodtracking) și IWT (iwoodtracking). WT este destinată atât ocoalelor silvice de stat și private, cât și operatorilor economici ce exploatează, transportă și comercializează material lemnos. Aplicația se instalează pe telefonul mobil, iar la momentul încărcării materialelor lemnoase în mijloacele de transport se introduc în sistem datele de pe avizul de expediție. Acestea sunt transmise către un server și memorate.

Aplicația verifică dacă documentele de însoțire au fost procurate legal și generează un cod unic asociat acelui aviz. Abia după ce procedura este aplicată mașina cu lemn poate pleca la drum. Lemnul nu poate intra, de asemenea, într-un depozit fără verificarea codului unic.

FOTO: Felix Cuceanu/Mediafax Foto

Dacă datele nu sunt corecte, aplicația nu generează codul, iar din server se emite un mesaj de avertizare pentru utilizator și o alertă pentru organele de control.

IWT este componenta sistemului destinată organelor de control.

Singurele transporturi de lemn pentru care nu este obligatorie utilizarea Radarului Pădurilor sunt cele cu un volum mai mic de 3 metri cubi. În aceste cazuri lemnul este transportat cu atelaje.