Kievul salută votul Congresului american care dă Ucrainei arme și Rusiei sancțiuni

De asemenea, Kievul a îndemnat Uniunea Europeană să mențină opțiunea unor noi sancțiuni împotriva Moscovei. Rusia „încearcă să creeze o perdea de fum” asupra rolului său în conflict, a afirmat la Bruxelles ambasadorul ucrainean, Constantin Ielisiev.

Parlamentari prooccidentali ucraineni s-au arătat încântați de decizia omologilor lor americani, care au adoptat o lege ce prevede noi sancțiuni împotriva Rusiei și îi permite președintelui Barack Obama să aprobe livrări de arme letale Ucrainei.

Este vorba de un prim pas simbolic pentru Ucraina, care caută cu disperare de câteva luni să-și convingă aliații să-i vândă arme pentru a-și dota militarii, mai slab echipați decât rebelii proruși susținuți militar, potrivit Kievului și occidentalilor, de Rusia.

Însă votul din Congresul american nu înseamnă în mod automat că Barack Obama va permite livrări de armament forțelor ucrainene. Președintele american a preferat până în prezent să aprobe livrări de material „neletal” Ucrainei, precum radare, binocluri pentru vedere pe timp de noapte sau veste antiglonț.

La rândul său, Moscova și-a expimat „regretele profunde” față de acest text, „adoptat fără dezbatere și un vot real”, a deplâns Ministerul rus de Externe.

Textul însă a fost amendat in extremis și nu mai desemnează Ucraina, Republica Moldova și Georgia cu „statutul de aliat non-NATO”, așa cum se temea Moscova. Potrivit Executivului american, statutul privilegiat acordat Ucrainei nu va aduce nimic în plus Kievului față de ce beneficiază deja.

– Dublarea bugetului militar

Acest vot intervine în contextul în care ministrul ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, a anunțat că Ucraina intenționează să recruteze 40.000 de militari în 2015 și să-și dubleze bugetul militar. În plus, 10.500 de bărbați vor fi antrenați pentru a lupta pe bază de contract.

Numărul militarilor va crește anul viitor la 250.000, față de 232.000, cât este în prezent, și vor fi create noi unități, inclusiv „forțe însărcinate cu operațiuni speciale”.

Într-o țară aflată la marginea falimentului și care are nevoie urgent de un ajutor de mai multe miliarde de dolari, bugetul militar se va dubla, urmând să ajungă la 50 de miliarde de grivne (2,4 miliarde de euro).

Pe teren, armistițiul părea, în general, respectat atât de armată, cât și de rebelii proruși din estul Ucrainei, la patru zile de la intrarea sa în vigoare, în pofida morții a doi voluntari ucraineni.

Aflat în vizită la Sydney, președintele ucrainean Petro Poroșenko a salutat în cursul nopții de joi spre vineri o „reală” încetare a focului în Ucraina, după 24 de ore fără incidente, pentru prima oară în șapte luni, recunoscând totodată fragilitatea situației.

Dar vineri, Batalionul Azov, format din voluntari care asigură apărarea portului strategic Mariupol, la malul Mării Azov, a anunțat moartea a doi membri ai săi, căzuți într-o ambuscadă în apropiere de Pavlopil.

– Dialogul politic, într-un punct mort

Deși protagoniștii afirmă că încetarea focului este în general respectată, cele două tabere întâmpină totuși dificultăți pentru a ajunge la soluționarea conflictului, soldat până în prezent cu 4.300 de morți.

O reuniune prevăzută pentru marți la Minsk a Grupului de contact, alcătuit din reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei, OSCE și rebeli, a fost amânată. Incertitudinea plana vineri asupra datei la care va avea loc reuniunea.

Rebelii proruși cer ca negocierile să ia în calcul „ridicarea blocadei economice” impuse asupra teritoriului aflat sub controlul lor.

Alte solicitări se referă la schimbul de prizonieri și aplicarea a două legi ucrainene care prevăd amnistia pentru unii combatanți rebeli și oferă mai multă autonomie teritoriilor separatiste.

Autoritățile de la Kiev vor în schimb anularea alegerilor separatiste care au avut loc la 2 noiembrie în teritoriile aflate sub controlul rebelilor, ceea ce, fără îndoială, este unul dintre principalele puncte de blocaj.

„Grupul de Contact continuă consultările în vederea găsirii unui acord” cu privire la această reuniune, s-a limitat să spună vineri purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Evghen Perebiinis, contactat de AFP.