În cele șapte zile cât a durat cea de-a noua ediție a festivalului Making Waves: New Romanian Cinema din New York, peste 2.300 de spectatori au avut parte la Film Society of Lincoln Center și Jacob Burns Film Center de o selecție concentrată de cinema românesc și de dezbateri pe teme fierbinți ale prezentului, de la proteste de stradă la drepturile omului.
„A noua ediție Making Waves a fost mai redusă ca număr de filme față de edițiile precedente, dar omogenitatea selecției a fost mai vizibilă, iar felul în care anumite filme rimează cu altele sau se completează reciproc a generat o experiență compactă pentru spectatori. Asta poate și pentru că au lipsit titlurile de vârf ale cineaștilor consacrați ai «noului val», care, deși îmbogățesc în mod evident pedigriul unui festival, pot dezechilibra o selecție și polariza diferit interesul publicului”, spune Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului.
Deși, anul acesta, Romanian Film Initiative a propus publicului american 14 proiecții, cu trei filme mai puțin decât anul trecut, media de spectatori și de încasări la fiecare proiecție în parte a fost mai ridicată decât la edițiile anterioare, arătând că festivalul a devenit un reper major în peisajul cultural newyorkez, potrivit aceluiași comunicat.
Titlurile incluse în selecția din acest an a Making Waves nu au avut parte doar de mai mulți spectatori, ci și de discuții intense după proiecții. „Câinele japonez”, lungmetrajul de debut al regizorului Tudor Cristian Jurgiu, care a deschis festivalul și este propus de România la gala Oscar 2015, a avut parte de cele mai lungi și aplicate sesiuni de întrebări adresate realizatorului de către spectatori. Apreciat, printre altele, de publicații ca IndieWire, care descrie filmul drept „o dramă surprinzător de expresivă și stratificată”, „cu o regie convingătoare și sigură pe sine”, „Câinele japonez” și-a sedus spectatorii.
Finalul deschis al poveștii a iscat multe comentarii speculative, iar unul dintre spectatorii de la Jacob Burns Film Center și-a exprimat chiar dorința de a vedea o continuare a filmului. Printre fanii declarați ai peliculei lui Jurgiu s-a numărat și Edie Demas, directoarea Jacob Burns Film Center.
„Quod Erat Demonstrandum”, filmul lui Andrei Gruzsniczki, la rândul lui elogiat de IndieWire, care îl recomandă drept „complex și profund”, a generat discuții legate de tacticile de supraveghere folosite astăzi în America și în regimurile democratice, fiind totodată lăudat pentru reconstituirea epocii prin detalii de scenografie. Proiecția de la Film Society of Lincoln Center a fost introdusă de politologul Vladimir Tismăneanu, care a apreciat filmul ca fiind unul din foarte puținele care reușește să suprindă nu doar omniprezența personajului Ceaușescu, a fricii și a îndoielii în viața de fiecare zi în perioada comunistă, ci și modalitatea de funcționare a represiunii prin poliția politică, care îl aduce aproape de filmul „Viețile altora/ Das Leben der Anderen”, de Florian Henckel von Donnersmarck.
Documentarul lui Vlad Petri „București, unde ești?”, despre protestele din 2012, din Piața Universității din București, a conturat discuții ample legate de similaritățile dinamicii dintre protestatari și trupele polițienești de pretutindeni.
Unele dintre cele mai interesante reacții au fost provocate de „Al doilea joc”, documentarul lui Corneliu Porumboiu, care a atras, printre altele, atenția unor publicații ca The Wall Street Journal și The New Yorker. Potrivit acesteia din urmă, „suprapunerea de sunet și imagine oferă meciului amplitudinea și profunzimea unui film de ficțiune, oferind totodată o dimensiune alegorică a societății care, la acel moment, se afla în pragul unei schimbări radicale”.
Pelicula „Moromeții”, prezentată anul acesta la Making Waves în cadrul unui focus dedicat regizorului Stere Gulea, a fost introdusă publicului de Richard Peña, profesor la Columbia University și cel care a condus vreme de 25 de ani Film Society of Lincoln Center și New York Film Festival, bun cunoscător și susținător al filmului românesc, vechi și nou. Potrivit lui Peña, „Moromeții” arată limpede că filmele „noului val” nu s-au născut în vid și că în România există o creație și tradiție cinematografică solidă, puțin cunoscută însă în SUA, de la care de altfel mulți regizori contemporani se revendică.
În ceea ce privește cele două programe speciale cuprinse în festival, acestea au provocat publicul nu doar la discuții în jurul unor subiecte de foarte mare importanță pentru libertatea de expresie, așa cum este înțeleasă în relația dintre arte și politică, ci și la revizitarea unui capitol important din istoria artei, care a legat Bucureștiul de New York, la jumătatea secolului trecut.
În cadrul „Creative Freedom through Cinema”, program dedicat în acest an drepturilor omului și comunității LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și transsexuali) din Rusia, cunoscutul autor și activist Andrew Solomon a avut câteva intervenții despre experiența lui în România din această vară, care au smuls aplauze la scena deschisă. Având ca punct de pornire cele două filme rusești incluse în program, a căror temă centrală sunt drepturile minorităților sexuale, unii dintre americanii din public s-au arătat interesați de ce nu există filme cu conținut LGBT în cinematografia românească.
Evenimentul special dedicat artistei de origine română Hedda Sterne a inclus o prezentare susțină de istoricul de artă Radu Stern a perioadei de început a artistei în România și a contextului general al avangardei românești în care ea a activat. Noile lucrări ale lui Sterne, precum și documentele recent descoperite de criticul de artă Cosmin Năsui, director al Postmodernism Museum din București, au fost prezentate pentru prima dată publicului în cadrul acestui eveniment. Năsui a vorbit despre procesul de recuperare a lucrărilor și documentelor, dar și despre destinul unui artist român aproape necunoscut în România, dar ale cărui lucrări se regăsesc în colecțiile unor mari muzee din SUA. Publicul participant, printre care s-au aflat reprezentați ai Fundației Saul Steinberg (celebrul ilustrator american, căsătorit cu Hedda Sterne), reprezentanți ai Menil Collection, dar și nepotul Heddei Sterne, născut în SUA, s-a arătat interesat de planurile de organizare a unei viitoare expoziții dedicate artistei.
Cea de-a noua ediție Making Waves a beneficiat, în premieră, de susținerea celor mai importante asociații profesionale din domeniul cinematografiei românești, Uniunea Cineaștilor din România și Centrul Național al Cinematografiei. Festivalul a fost posibil cu ajutorul Trust for Mutual Understanding, HBO România, Stefania Magidson – Blue Heron Foundation, ICON Production, Lark Play Development Center și John Eisner, precum și a numeroși donatorilor și suținători privați. Printre aceștia se numără Lucian Pintilie, Adrian Ghenie, Șerban Savu, Dan Perjovschi, Marie-France Ionesco, Corneliu Porumboiu, Radu Jude, Vladimir Tismăneanu, Tania Radu, Dan C. Mihăilescu, Alexander Nanău, Andrew Solomon, Eva-Maria Preiswerk și Freundschaftsverein Schweiz-Rumänien, Richard Peña și Uberto Pasolini.