UDMR, după ce DIICOT a deschis o anchetă: Este inimaginabil și inadmisibil ca în 2014 maghiarii să fie ținta atacurilor anti-etnice

Potrivit unui comunicat al UDMR transmis, miercuri, și semnat de secretarul general al Uniunii, Kovacs Peter, Uniunea a aflat din presă despre faptul că DIICOT a declanșat o anchetă, iar dacă intenția a fost, de fapt, „o glumă”, atunci aceasta îi amuză pe reprezentanții UDMR, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„UDMR a fost înștiințată din presă despre faptul că DIICOT a demarat o anchetă împotriva Uniunii, cauza fiind afirmațiile făcute în cadrul ședinței de sâmbătă a CRU. Legea invocată de DIICOT se referă la prevenirea terorismului. În cei 25 de ani de existență, Uniunea a ales mereu calea dialogului în orice domeniu al vieții politice, chiar și în condițiile în care, în tot acest timp, dincolo de granițele României, nu se întâmpla același lucru. Dacă intenția este, de fapt, o glumă, atunci ne amuză, dar în caz contrar aici este vorba de un aspect foarte grav. În anul 2014 este inimaginabil și inadmisibil ca maghiarii să fie în permanență ținta atacurilor și manifestărilor anti-etnice, indiferent că este vorba despre măsurile prefectului județului Covasna și a celui din Mureș sau cazul de față, aflat în atenția auorităților”, a arătat Kovács Péter.

El speră ca UDMR să primească în zilele următoare detalii concrete cu privire la acuzațiile aduse, deoarece din comunicatul DIICOT „nu reiese destul de clar la care declarație, luare de poziție sau hotărâre CRU se face referire”.

De asemenea, tot miercuri, președintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a declarat că la Consiliul Reprezentanților Unionali al UDMR din 13 decembrie nu s-a spus sau făcut nimic care să intre sub incidența Codului Penal, adăugând că este posibil ca traducerea declarațiilor să fi fost greșită.

„Dacă voi fi invitat la DIICOT, cu siguranță procurorii vor lua textul în limba maghiară, îl vor retraduce și vor vedea că am spus că noi suntem provocați de către prefect și sper că nu este în interesul nimănui să se întâmple ceea ce s-a întâmplat la Târgu Mureș. Nici atunci nu a fost în interesul nostru și nici acum nu este în interesul nostru, deci este evident că e în interesul altcuiva să ne provoace ca să fie un conflict interetnic. Eu cred că lucrurile sunt clare, presa de limba română a tradus cum a vrut sau cum a putut, nu știu, s-a greșit undeva, dar eu sunt foarte liniștit, sunt convins că în momentul în care voi ajunge, dacă voi ajunge, în fața procurorilor, ei vor lua nu traducerea, ci textul pe care eu l-am spus”, a afirmat Antal Árpád.

Potrivit unui comunicat de miercuri al DIICOT, procurorii au început urmărirea penală in rem după declarații de la tribuna CRU al UDMR din 13 decembrie.

„Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus la data de 15 decembrie, în temeiul art. 305 alin. 1 și 2, începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare prev. de art. 206 Cp săvârșită în condițiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului”, se arăta în comunicat.

Procurorii DIICOT s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în 13 decembrie, de la tribuna Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU) al Uniunii Maghiare din România (UDMR) de la Târgu Mureș, „au fost făcute declarații susceptibile de a întruni elementele infracțiunii prevăzute de art. 206 Cp săvârșită în condițiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului”.

La CRU al UDMR din 13 decembrie, unde s-a votat ieșirea formațiunii de la guvernare, a luat cuvântul și primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care ar fi cerut indirect premierului să-l „instruiască” pe prefectul de Covasna „să îi lase în pace pe maghiari”, el amintind în acest context de conflictul interetnic de la Târgu Mureș din 1990, potrivit unor relatări din presă.

Declarații pe același subiect, inclusiv cu trimitere la evenimentele de la Târgu Mureș din 1990, a făcut presei, în 13 decembrie, și vicepreședintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, care a cerut Guvernului măsuri împotriva prefectului de Covasna, Marius Popica, după amenda dată filialei PCM, susținând că este „inadmisibil”, ilegal și „caraghios, dacă n-ar fi tragic” să se dea amenzi pentru cântarea „imnului tuturor maghiarilor”.

Borbely Laszlo a spus că solicită Guvernului să îi ceară lui Popica retragerea deciziei de amendare a filialei PCM Covasna.

„Ceea ce s-a întâmplat iarăși în aceste zile în județul Covasna este inadmisibil și chiar nu înțelegem ca un prefect să interzică, oricui, atunci când există și prevederi legislative în acest sens, ca la o manifestare în cadru organizat să se cânte unul din simbolurile maghiarimii, imnul tuturor maghiarilor. Noi nu ne-am fi gândit niciodată că, după 25 de ani de democrație, se va gândi un prefect să-i amendeze pe cei care cântă un imn care e un simbol național și conform prevederilor legale poate fi cântat cu anumite ocazii, atunci când avem o asemenea manifestare”, a spus Borbely.

El a adăugat că amendarea constituie „numai un exemplu”, amintind că președintele UDMR, Kelemen Hunor, a renunțat la funcția de vicepremier după ce reprezentanții Uniunii nu au fost consultați în legătură cu atitudinea României legată de inițiativa cetățenească europeană privind drepturile minorităților.

„Cerem Guvenului să ia măsurile legale, pentru că e inadmisibil, nu vă supărați, și e chiar caraghios, dacă n-ar fi tragic, ca, dacă se întâlnesc 100-200 de oameni și, vă repet, într-un cadru organizat, cântă acest imn, pe care îl cântăm și de 15 Martie și nu a comentat, slavă Domnului, timp de 25 de ani, decât cu rare ocazii, cineva acest lucru, partidele extremiste – deci să ne trezim, după 25 de ani, când astăzi încă suntem la guvernare, să se trezească prefectul să ia asemenea măsură. Deci da, vom cere Guvernului să ceară prefectului să retragă această decizie, care este, vă repet, și ilegală, pentru că avem o Hotărâre de Guvern din 1992 care precizează foarte clar că pot fi folosite aceste simboluri”, a susținut Borbely.

El a arătat că speră că nimeni nu vrea să se ajungă la o situație comparabilă celei din martie 1990 de la Târgu Mureș și că astfel de decizii au și „o contrareacție, o mai mare solidaritate”, care înseamnă că maghiarii simt că sunt în pericol simbolurile lor naționale.