Potrivit documentului citate, de la numirea Irinei Jianu în funcția de inspector general adjunct la ISC – instituție în subordinea ministerului condus atunci de Miron Mitrea – și până la numirea ei în funcția de șef la Inspectoratului, firmele din Bacău în care aceasta avusese o poziție dominantă „au asigurat extinderea și amenajarea locuinței mamei inculpatului (Miron Mitrea – n.r.) la prețuri mai mici decât cele datorate în realitate”.
În motivare se mai arată că Jianu, în afara faptului că a cerut să fie distruse actele legate de lucrările la casa mamei lui Mitrea, a solicitat și ascunderea numelui acestuia ca debitor, prin simpla mențiune „persoană fizică” în contabilitatea ținută pe calculator, după cum au declarat martori din dosar.
„Între cele două acte, numirea în funcție de către Miron Mitrea și modul în care Irina Jianu a determinat emiterea unui deviz de lucrări și a unor facturi pentru sume mai mici, există legătură de cauzalitate probată de conduita ulterioară a Irinei Jianu, astfel cum au declarat martorii: a cerut distrugerea fizică a documentelor contabile emise pentru extinderea și amenajarea casei în cauză, ascunderea numelui debitorului în programul de contabilitate pe calculator, prin menționarea în contabilitate a sumelor datorate pe numele unei persoane fizice (nenominalizată, menționată doar generic ca persoană fizică), și îndepărtarea calculatoarelor folosite la firmă în perioada respectivă prin vinderea lor unei firme din Brașov”, se mai arată în motivarea deciziei luate de instanța supremă la fondul dosarului.
În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a constatat că Miron Mitrea se face vinovat de luare de mită, iar Irina Jianu, de dare de mită.
Instanța supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupție privind lucrările de construcție făcute la locuința mamei sale, decizia nefiind definitivă.
Judecătorii instanței supreme au decis să îl condamne pe Miron Mitrea la doi ani de închisoare pentru luare de mită, la care se adaugă interzicerea unor drepturi după executarea pedepsei, tot pe o durată de doi ani.
Instanța l-a achitat pe Mitrea pentru instigare la fals și a mai dispus încetarea procesului penal în cazul său pentru uz de fals.
Prin aceeași sentință s-a dispus confiscarea a 169.440 de lei de la Mitrea și a fost menținut sechestul asigurător pus de procurori.
În același dosar, Irina Paula Jianu, fost șef al Inspectoratului de Stat în Construcții, a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.
Nicolae Popescu, fost arhitect șef al Primăriei Voluntari, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru fals în acte și două luni pentru favorizarea infractorului. Instanța a decis să cumuleze aceste pedepse cu o alta de trei ani de închisoare, dintr-un alt dosar. Judecătorii au constatat că pedeapsa de trei ani de închisoare a fost executată.
În acest dosar, Miron Mitea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței în perioada 2000 – 2004, în prezent deputat PSD, este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menține pe Irina Jianu în funcțiile de inspector șef adjunct și, ulterior, inspector șef al ISC.
Judecarea dosarului a început în 25 octombrie 2013, la instanța supremă. Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanței, că lucrările de construcții, amenajare și dotare au fost executate de societățile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău și Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, județul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.
„Foloasele necuvenite au fost pretinse și primite în schimbul numirii și menținerii Irinei Paula Jianu în funcția de inspector șef adjunct și inspector șef al ISC. La momentul numirii în funcția publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreședinte, respectiv acționar la societățile comerciale menționate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
Cei trei inculpați au fost trimiși inițial în judecată în 5 martie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcția Națională Anticorupție, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunțat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregistrat la ICCJ în 25 octombrie 2013.
Camera Deputaților a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.
Social-democratul Miron Mitrea și-a anunțat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaților, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunității.
Ulterior, Mitrea a obținut un mandat de senator (2008 – 2012) și un nou mandat de deputat (2012 – 2016).