Procurorul general al României, despre Legea Big Brother: Între dreptul la viață și secretul corespondenței, îl alegem pe primul

„Cu siguranță trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului, dreptul la corespondență, la comunicare, de a nu te imixtiona, autoritate a statului, și de a nu îngrădi astfel de drepturile. Dar, pe de altă parte, haideți să spunem că și dreptul la viață este tot dreptul persoanelor, este dreptul nostru, al tuturor, și atunci, între dreptul la viață și dreptul la secretul corespondenței, bineînțeles alegem dreptul la viață, chiar cu diminuare sau cu îngrădirea, în limite legale bineînțeles și cu respectarea procedurilor legale, a dreptului la corespondență și comunicare”, a spus Tiberiu Nițu, după ședința de plen a Consiliului Superior al Magistraturii.

Procurorul general al României a subliniat faptul că, în urma incidentelor din Franța, instituțiile statului vor avea o altă perspectivă asupra Legii „Big Brother” și a Legii cartelelor pre-pay.

„Cred că, în actualul context, și celelalte instituții implicate în elaborarea actelor normative, în promulgare, în controlul asupra constituționalității vor avea o opinie puțin schimbată. (…) Dacă un titular de abonament este identificat, dreptul lui nu a fost în niciun fel încălca. Atunci de ce cel care ia o cartelă preplătită ar fi ilegal să fie identificat?”, a spus Tiberiu Nițu, referitor la faptul că judecătorii Curții Constituționale au stabilit că Legea „Big Brother” încalcă legea fundamentală.

Anterior, procurorul general al României a declarat că, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, că legile privind cartele preplătite și retenția datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.

Întrebat dacă se impune o nouă lege, pe modelul legii privind reținerea datelor generale, cunoscută drept Legea „Big Brother”, dar care a fost contestată și declarată neconstituțională, procurorul general al României a spus că nu vrea să facă aprecieri sau comparații cu alte legi, dar consideră că se impune adoptarea unor acte normative eficiente, care să poată constitui instrumente foarte bune pentru a putea preveni actele de terorism.

Procurorul general al României a mai spus că, pentru a acționa ferm împotriva teroriștilor și pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu este disproporționată.

Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de internet să rețină, timp de șase luni, anumite date ale abonaților, care să fie trimise, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale pentru acțiunile de prevenire, cercetare, descoperire și urmărire a infracțiunilor grave. Curtea Constituțională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea „Big Brother” este neconstituțională.

Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, într-un atac comis de indivizi înarmați cu arme automate și lansatoare de rachete, la sediul parizian al revistei satirice Charlie Hebdo. Printre victime se numără directorul publicației, Stéphane Charbonnier (Charb), și alți trei cunoscuți caricaturiști – Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) și Georges Wolinski (Wolinski).

Doi frați de naționalitate franceză născuți la Paris, Said Kouachi, în vârstă de 34 de ani, și Chérif Kouachi, în vârstă de 32 de ani, un jihadist cunoscut serviciilor antiteroriste, au fost identificați drept presupușii autori ai atacului și sunt căutați de poliție.

Un al treilea suspect, Hamyd Mourad, în vârstă de 18 ani, care i-ar fi ajutat pe cei doi frați să comită atacul sângeros de la sediul săptămânalului satiric Charlie Hebdo, s-a predat poliției, au anunțat surse concordante, citate de AFP.

Șapte persoane, bărbați și femei din anturajul celor doi frați, se află joi în arest preventiv în cadrul anchetei, a anunțat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, relatează AFP.