V-ați întrebat vreodată la ce vârstă inteligența atinge cote maxime? Echipa PBS Braincraft a încercat recent să răspundă acestei întrebări provocatoare, pornind de la o afirmație a lui Albert Einstein. Celebrul fizician, care până la vârsta de 26 de ani publicase deja patru studii fundamentale, credea că „o persoană care nu a avut nicio contribuție științifică până la 30 de ani, probabil că nu va mai putea face asta niciodată”.
Acest lucru nu este însă decât parțial adevărat, susține Vanessa Hill, de la PBS Braincraft. În clipul publicat recent pe YouTube, ea explică faptul că inteligența este de două tipuri: „fluidă” și „cristalizată”. În vreme ce „inteligența fluidă” îi oferă unei persoane capacitatea de a rezolva rapid diverse situații, indiferent de cunoștințele acumulate până la momentul respectiv, „inteligența cristalizată” reprezintă utilizarea informațiilor stocate în creier ca urmare a învățării.
Prima dintre acestea se află la cote maxime în prima parte a vieții de adult și scade treptat odată cu înaintarea în vârstă. Cea de-a doua, „inteligența cristalizată”, este însă mai stabilă de-a lungul vieții și începe să se degradeze abia după vârsta de 70 de ani.
„Inteligența are o mulțime de definiții și este greu de măsurat”, a explicat Vanessa Hill, pentru Huffington Post. „Avem diferite tipuri de inteligență, așa că suntem mai buni la lucruri precum rezolvarea problemelor matematice atunci când suntem tineri, între 20 și 30 de ani, și acumulăm mai multe cunoștințe și informații despre altele odată ce înaintăm în vârstă. Cred că punctul în care se întâlnesc aceste două tipuri de inteligență este la începutul vârstei de 30 de ani”, a precizat Vanessa Hill.
Situația poate diferi însă de la caz la caz, a mai atenționat ea: „Bineînțeles, vârsta inteligenței maxime poate fi alta de la om la om. Uneori, atunci când încerci să găsești răspunsuri științifice ajungi, de fapt, să-ți pui și mai multe întrebări decât aveai inițial”, a mai spus aceasta.