Studii anterioare au arătat că până la 60% dintre fumătorii care doresc să renunțe la acest obicei ajung să fumeze din nou în prima săptămână după ce se decid să nu mai fumeze.
Cercetătorii spun că măsurarea timpului în care organismul fiecărei persoane descompune nicotina ar putea crește șansele de succes în ceea ce privește renunțarea la fumat, dar alți experți consideră că trebuie luat în calcul și raportul dintre costul și eficiența acestor noi teste sangvine.
Nicotina este substanța din țigări care dă cea mai mare dependență, iar fumătorii au nevoie de mai multă de fiecare dată când nivelul de nicotină din organism scade, ceea ce îi face să fumeze mai mult. Dar organismul fiecărei persoane descompune nicotina la rate diferite.
Unii cercetători susțin că oamenii al căror organism procesează nicotina mai repede simt nevoie de a fuma mai multe țigări și ajung să le fie mai greu să renunțe la fumat.
În acest studiu, cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania din Statele Unite ale Americii au înscris 1.240 de persoane în diferite programe de renunțare la fumat.
Oamenii de știință au analizat sângele fiecărui voluntar pentru a vedea dacă nicotina este descompusă într-un ritm normal sau mai încet.
Subiecții studiului au primit fie un plasture cu nicotină, fie un medicament denumit vareniclină, fie un placebo.
Vareniclina este un medicament care nu conține nicotină, disponibil pe bază de rețetă. Doctorii trebuie să evalueze potențialele sale efecte secundare, incluzând riscul de depresie și suicid, ținând cont de daunele provocate de continuarea fumatului.
Totodată, pe parcursul cercetării, toți voluntarii au avut acces la consiliere comportamentală.
Cercetătorii au descoperit că oamenii al căror organism descompune nicotina la o rată normală au o șansă mai mare de a se lăsa de fumat folosind medicamentul vareniclină decât cei care folosesc plasturi cu înlocuitori de nicotină.
Totuși, voluntarii al căror organism descompune nicotina mai încet au avut rate de succes similare, indiferent de metoda de renunțare la fumat folosită, dar au raportat mai multe efecte secundare în cazul utilizării medicamentului vareniclină.
„Dacă aceste teste ar fi utilizate, oamenii ar putea avea o șansă mai mare să renunțe la fumat”, a declarat profesoara Caryn Lerman, implicată în realizarea studiului.
„Pentru unii oameni, care metabolizează în mod normal nicotina, șansa de succes ar putea fi scăzută dacă folosesc plasturi, dar s-ar putea dubla dacă ar folosi pastilele de vareniclină, în timp ce pentru o treime din populație, care descompune nicotina mai încet, plasturii, care sunt mai ieftini, ar putea fi o soluție mai bună”, a spus Caryn Lerman.
Teste sangvine pentru a verifica viteza de descompunere a nicotinei sunt folosite în prezent în laboratoarele de cercetare, dar savanții spun că ar putea fi dezvoltate cu ușurință pentru utilizare pe scară largă.
„Rezultatele sunt un important progres științific. Dacă vor putea fi obținute din nou, în studii similare, ar putea duce la o schimbare a practicilor medicale. Dar sunt încă răspunsuri pe care nu le avem. Raportul eficiență-preț al acestor teste trebuie luat în calcul”, a spus profesorul Neil Davies, de la Universitatea din Bristol, care nu a fost implicat în această cercetare.
„Știm că rata de de succes pentru un an în cazul în care oamenii încearcă să renunțe la fumat fără ajutor este de circa 4%. Modalitatea de a reuși este să continue să încerce. Este ca și cum ai da cu zarul, dacă continui, la un moment dat vei reuși, dar dacă te oprești, vei eșua”, a spus profesorul Robert West, de la University College din Londra.