Curtea Constituțională admite sesizarea lui Traian Băsescu privind legea imobilelor preluate abuziv de stat

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis, în parte, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. IV din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru prorogarea unor termene sunt neconstituționale”, a stabilit CC.

Decizia este definitivă și general obligatorie, și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului ministru.

Fostul președinte Traian Băsescu a trimis, în 11 decembrie 2014, președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea OUG 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situația prevăzută la articolul 6 alineatul (1) din Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru prorogarea unor termene.

În sesizarea transmisă CC, Traian Băsescu amintea că, inițial, Legea privind aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în 24 iunie 2014, iar în 10 iulie 2014, președintele României a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ. În urma reexaminării, la data de 25 noiembrie 2014, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat Legea privind aprobarea OUG cu unele modificări și completări, inclusiv în sensul admiterii cererii de reexaminare, legea fiind retransmisă președintelui României, în vederea promulgării.

Fostul președinte preciza că motivele sesizării țin de faptul că, în data de 10 iulie2014, a solicitat reexaminarea legii deoarece acest act normativ modifica, cu ocazia aprobării, un termen stabilit de OUG 115/2013, care la data adoptării legii de către camera decizională era deja expirat de două zile, astfel că actul normativ transmis spre promulgare încălca prevederile articolului 15 alineatul (2) din Constituție potrivit căruia „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”, coroborat cu articolul 78 din legea fundamentală, conform căruia, după promulgare, „legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei”. În 14 octombrie, Comisia juridică a Camerei Deputaților a întocmit un raport asupra cererii de reexaminare, ocazie cu care aceasta a fost aprobată, articolul din lege semnalat ca neconstituțional prin cererea președintelui României fiind eliminat.

„Cu toate acestea, prin același raport, în lege a fost introdus un amendament care nu are vreo legătură cu aspectele ridicate prin cererea de reexaminare a președintelui României ori măcar cu obiectul de reglementare al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 115/2013 aprobată prin legea supusă dezbaterii. Proiectul de lege, în forma amendată de Comisia juridică, de disciplină și imunități, a fost supus dezbaterii plenului Camerei Deputaților și aprobat, în data de 25 noiembrie 2014”, se preciza în sesizarea către CC.

„Drept urmare, legea a fost completată cu Articolul IV, care dispune introducerea unui nou articol, 11, în Ordonanța Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, având următorul cuprins: «Nu poate dobândi calitatea de operator autorizat/agent împuternicit și nu poate efectua înregistrarea formularelor de aviz de înscriere în A.E.G.R.M. persoana care este parte în contractul/operațiunile asimilate care stă la baza înscrierii sau în avizul de înscriere, după cum urmează: a) operatorul autorizat și/sau agentul împuternicit al acestuia; b) societatea comercială la care operatorul autorizat și/sau agentul împuternicit al acestuia dețin participații ori care este controlată, indirect, de operatorul autorizat și/sau agentul împuternicit al acestuia; c) asociația sau fundația constituită de operatorul autorizat/agentul împuternicit al acestuia. (2) Înțelegerile dintre operatori sau agenți privind înregistrarea exclusivă și reciprocă în A.E.G.R.M. sunt considerate practici anticoncurențiale și sunt interzise»”, continuă sursa citată.

Fostul președinte considera că modificarea și completarea unui alt act normativ decât cel care făcea obiectul de reglementare al legii în forma inițială cu ocazia reexaminării constituie „o practică neconstituțională”.

„Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 991/2008 cu privire la procedura parlamentară în cazul cererilor de reexaminare, stabilind faptul că autoritatea legiuitoare se poate pronunța cu ocazia reexaminării legilor la cererea Președintelui României asupra textelor cuprinse în cererea de reexaminare și a celor care au legătură cu acestea, dacă este necesară corelarea tehnico-legislativă a dispozițiilor din lege. Or, în cazul de față, nu putem admite faptul că între aspectele solicitate prin cererea de reexaminare și introducerea Articolului IV, cu ocazia reexaminării, există vreo legătură care să justifice o atare practică”, menționa fostul șef al statului.

Totodată, în sesizare a fost semnalat faptul că, după reexaminare, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, „a respectat procedura parlamentară și s-a limitat la a elimina textele criticate prin cererea de reexaminare, fără a aduce alte modificări sau completări legii”.

„Ca atare, considerăm că modificarea și completarea unui alt act normativ decât cel care făcea obiectul de reglementare al legii în forma inițială, pe calea amendării proiectului de lege cu ocazia dezbaterii cererii de reexaminare în comisia camerei decizionale, fără dezbaterea și votul prealabil al acestei modificări de către prima cameră sesizată, contravine flagrant Articolului 76 alineatul (2) din Constituția României, potrivit căruia «Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră», precum și principiului constituțional al bicameralismului”, se mai arată în textul menționat.

De asemenea, potrivit sursei citate, „articolul IV din lege, introdus ca amendament cu ocazia reexaminării, vizează un alt act normativ și o altă situație juridică decât cele care făceau obiectul legii inițiale, astfel că el capătă natura juridică a unei propuneri legislative, care, în acest caz, ar fi adoptată cu încălcarea prevederilor Articolului 74 din Constituție, care reglementează inițiativa legislativă. Or, adoptarea unei propuneri legislative pe calea amendării proiectelor cu ocazia reexaminării, fără dezbaterea și adoptarea sa de către ambele camere ale Parlamentului, nu numai că ar încălca principiul bicameralismului, dar ar încălca și dreptul constituțional al președintelui României de a solicita reexaminarea legilor înainte de promulgare, conform Articolului 77 alineatul (2) din Constituție, potrivit căruia «Înainte de promulgare, președintele poate cere Parlamentului o singură dată reexaminarea legii»”.