Cum afectează stereotipurile culturale sexiste femeile

Cercetătorii s-au concentrat pe cultura diferitelor câmpuri academice plecând de la ideea că prejudecățile referitoare la inferioritatea intelectuală a femeilor ar putea explica de ce acestea sunt subreprezentate în domenii precum fizica și chiar filosofia, care idolatrizează genialitatea.

„Există prejudecăți culturale larg răspândite care leagă excelența intelectuală doar de bărbați, excluzând femeile”, a declarat Sarah-Jane Leslie, prefesoară de filosofie la Universitatea Princeton, coautor al studiului publicat joi în revista americană Science.

„De exemplu, gândiți-vă cât de dificil este. Chiar și în cultura populară, să ne imaginăm o femeie ca fiind genialul detectiv Sherlock Holmes, doctor House din seria televizată sau eroul din filmul «Good Will Hunting», o tânără genială fără formare școlară”, a mai spus Leslie.

„Modelele feminine împlinite din punct de vedere intelectual sunt precum personajul Hermione Granger din seria «Harry Potter», care este descrisă precum o persoană foarte «aplicată» și care studiază din greu”, a continuat Sarah-Jane Leslie, adăugând că „orele lungi în care sunt citite cărțile din scoarță-n scoarță sunt văzute ca o realizare feminină, nu ca un semn de inteligență sclipitoare”.

„Rezultatele cercetării noastre susțin ipoteza conform căreia avem de-a face cu prejudecăți inconștiente înrădăcinate în stereotipuri privind bărbații și femeile din societatea noastră”, a spus Andrei Cimpian, coautor al studiului și profesor de psihologie la Universitatea Illinois.

Astfel, este posibil ca „membrii unui domeniu academic care caută calități intelectuale excepționale să nu le poată vedea în cazul studentelor sau colegelor lor”, a mai spus Cimpian.

„Rezultatul este că ar putea avea tendința de a judeca femeile ca mai puțin capabile de excelență în domeniul lor comparativ cu bărbații”, a adăugat psihologul.

În aceste domenii unde excelența intelectuală este idolatrizată, femeile sunt astfel considerate a fi mai puțin capabile decât bărbații în a-și îndeplini sarcinile academice, ceea ce duce la o participare feminină mai slabă.

Domeniile vizate sunt științele, tehnologia, ingineria, matematica, dar și filosofia și unele științe sociale precum economia.

Cercetătorii au constatat că același mecanism de prejudecăți îi prejudiciază pe americanii de culoare, mai slab reprezentați, comparativ cu albii, în aceste domenii academice de nivel înalt.

Ca și femeile, afro-americanii sunt ținta stereotipurilor culturale negative referitoare la capacitatea lor intelectuală, ceea ce pare să îi descurajeze.

„Noi nu susținem în acest studiu că faptul de a căuta sau de a valoriza talentul intelectual este un lucru rău sau că femeile sunt mai puțin sclipitoare decât bărbații”, a spus Andrei Cimpian.

„Cercetarea sugerează că faptul de a transmite studenților ideea că excelența intelectuală este necesară pentru a avea succes ar putea avea efecte diferite asupra bărbaților și a femeilor care vor să aibă o carieră în aceste domenii”, a explicat psihologul.

Oamenii de știință au evaluat, de asemenea, trei alte ipoteze care ar putea explica subreprezentarea feminină în anumite domenii de cercetare.

Este vorba despre faptul că femeile ar putea evita profesiile care presupun un program prelungit de muncă, că sunt mai puțin capabile decât bărbații să reușească în domenii foarte selective și că ele ar fi surclasate de bărbați în disciplinele în care spiritul analitic este esențial.

„Am ajuns la concluzia că niciuna dintre aceste situații nu poate explica subreprezentarea femeilor în ansamblul specializărilor academice”, a spus Sarah-Jane Leslie.

Cercetarea a fost efectuată în Statele Unite ale Americii în rândul a peste 1.800 de studenți și doctoranzi din treizeci de discipline, cărora cercetătorii le-au adresat întrebări referitoare la calitățile necesare pentru a avea succes.