„Doctrina” anti-Big Brother a politicianului care vrea să conducă PSD: „Nu cred că cineva, oricine ar fi acea instituție sau acea persoană, poate să intre totuși în viața fiecăruia dintre noi și să verifice ce avem pe calculator, cu cine ce vorbim”

În opinia sa, în timp ce legea privind cartelele pre-pay, care să poată fi cumpărate doar cu buletinul, este o idee bună, faptul că o instituție sau o persoană poate verifica asemenea date personale ar trebui limitat.

„Personal, sunt de acord și nu văd o mare discuție legată de cartelele pre-pay, care să poată fi cumpărate cu buletinul, pentru că până la urmă primești un număr de telefon pentru a comunica, se presupune că acea comunicare va fi una asumată, nu una secretă, clandestină. (…) Siguranța Internetului sau până unde instituțiile statului pot să intre în viața privată a fiecăruia dintre noi, aici este un subiect foarte important și foarte-foarte sensibil. Eu nu cred că cineva, oricine ar fi acea instituție sau acea persoană poate să intre totuși în viața fiecăruia dintre noi și să verifice ce avem pe calculator, cu cine ce vorbim. Cred că există o limită dincolo de care nu are voie să treacă nimeni”, a declarat Ivan, într-un interviu acordat RFI.

După atentatul sângeros de la redacția săptămnalului satiric francez Charlie Hebdo, autoritățile de la București și-au îndreptat atenția, din nou, pe necesitatea legii „Big Brother”. Astfel, atât această lege, cât și cea privind cartelele preplătite vor fi repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului și a societății civile, directorul SRI susținând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor amenințări teroriste.

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a precizat că trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului și secretul corespondenței, însă prioritar este dreptul la viață, chiar dacă ar fi îngrădit dreptul la comunicare.

Potrivit lui Nițu, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, legile privind cartele preplătite și retenția datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.

Legea „Big Brother” a fost declarat neconstituțională de CCR, în iulie 2014. Astfel, Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, că dispozițiile legii 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice sunt neconstituționale.

Legea „Big Brother” se referă la obligația operatorilor de telefonie de a reține timp de 6 luni date despre comunicațiile telefonice sau electronice ale abonaților, pe care trebuie să le pună la dispoziția organelor de cercetare penală, cu încuviințarea unui judecător. Aceste date nu privesc conținutul comunicațiilor, ci sunt doar date tehnice care stabilesc identitățile celor care comunică, timpii în care are loc comunicația, locația.