„Cred că propunerea noastră se bazează pe niște fundamente bine gândite și cred că acest proiect este realizabil, pentru că vorbim despre un aeroport care deja este funcțional (aerodromul de la Ciceu – n.r.), nu vorbim despre o idee, despre un vis, ci despre ceva care funcționează de ani la rând și este al doilea aeroport, momentan, după aeroportul privat de la Tuzla. Vrem să legăm Miercurea Ciuc de București și să legăm Miercurea Ciuc de Budapesta. Aceasta este ideea noastră, pentru că, după cum se vede, autostrăzile nu prea sunt proiectate pe teritoriul județului nostru”, a declarat, marți, într-o conferință de presă, președintele Consiliului Județean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, citat de corespondentul MEDIAFAX.
Potrivit acestuia, aeroportul ar urma să faciliteze atragerea investitorilor străini, în special din Ungaria, care călătoresc 10-12 ore cu autoturismul sau cu trenul până în Harghita, „un avantaj” fiind și faptul că limba vorbită de majoritatea populației județului este maghiara.
Borboly a susținut că aeroportul ar contribui, de asemenea, la ieșirea din „impasul economic” în care se află județul Harghita, dar și la dezvoltarea turismului în zonă, ar asigura intervențiile medicale, precum și cele în caz de situații de urgență, în special în cazul producerii unor incendii de pădure.
„Tot atât de importantă este și latura de sănătate, deci de protejarea vieții, pe care am putea-o dezvolta și o altă arie de activitate pe care am dori să ne bazăm este ca în caz de situații urgență să putem interveni și pe calea aerului. Avem pagube foarte mari la incendiile de păduri, să le putem localiza și să putem interveni cu utilajele pe care le-am câștigat prin proiecte europene, eficient și fără ca viața oamenilor să fie în primejdie”, a afirmat Borboly.
În prezent, aerodromul de la Ciceu, aflat la șapte kilometri de Miercurea Ciuc, are o pistă artificială înierbată, cu o lungime de 1,2 kilometri și o lățime de 50 de metri și cuprinde trei hangare.
Pentru dezvoltarea acestuia, se propune asfaltarea integrală a pistei, construirea unui terminal de pasageri, instalarea sistemului Non Directional (radio) Beacon (NDB), construirea unei stații meteo, conectarea aeroportului la utilitățile publice și instalarea instrumentelor de iluminare.
Aeroportul ar urma să dețină o clădire cu o suprafață de 1.500-2.000 de metri pătrați, pentru asigurarea serviciilor de handling ale pasagerilor și bagajelor și pentru alte servicii aeroportuare, precum și hangare pentru depozitarea și parcarea aeronavelor, conexiuni rutiere și locuri de parcare pentru autovehicule.
După ce aceste lucrări ar fi realizate, pe pistă ar trebui să poată ateriza inclusiv avioane de tipul ATR 42Â500 și Basler Turbo 67, avioane ce ating viteze de croazieră de la 389 până la 554 kilometri/oră, cu autonomie de zbor de până la 1.800 de kilometri și la bordul cărora se pot îmbarca între 38 și 52 de pasageri.
Obiectivele pe care și le-a propus Consiliul Județean Harghita și care ar trebui să fie atinse până la sfârșitul acestui an sunt elaborarea studiului de fezabilitate și înființarea companiei pentru administrarea aeroportului.
Președintele CJ Harghita a ținut să precizeze că „Hargita Airport” se dorește să fie „complementar” aeroporturilor existente în Târgu Mureș și Bacău, dar și celui care se va construi la Brașov, urmând ca la Miercurea Ciuc/Ciceu să aterizeze acei oameni de afaceri cărora „nu le convine” cursa care pleacă sâmbătă seara, la ora 19.00, din Budapesta.
„Omul de afaceri care are bani, nu are timp și momentan nu este deservit așa cum își dorește. Chiar și dacă vom intra în Spațiul Schengen în prima fază pe calea aerului și a apei, atunci acele cheltuieli cu verificarea documentelor de intrare ar putea fi eliminate și atât costurile, cât și timpul de deplasare s-ar micșora. Eu cred că acest aeroport va putea deservi chiar și Bacăul, chiar și Mureșul, Neamțul și Covasna”, a mai spus Borboly, fără a preciza care ar fi costurile acestui proiect.