Francul elvețian s-a apreciat miercuri cu 1,6% față de cotația anunțată vineri de BNR și cu 20% comparativ cu cursul de săptămâna trecută, miercuri, când un franc era cotat la 3,74 lei.
Concret, o persoană cu o rată de 500 de franci elvețieni ar fi plătit miercuri 2.252 de lei, calculat la cursul BNR, cu aproape 390 de lei mai mult decât ar fi plătit în urmă cu o săptămână.
Euro a urcat miercuri cu 0,73 bani, la 4,511 lei, iar dolarul a atins un nou record, la 3,8989 lei.
Cu puțin înainte de ora 13:00, când BNR anunță cursul de referință, euro era cotat în piața interbancară locală la 4,5110 – 4,5120 lei, față de 4,5125 lei/euro în tranzacțiile de pe finalul zilei precedente.
„Piața s-a agitat un pic față de deschidere, pe volume ușor mai ridicate față de medie. Sunt în piață și vânzători și cumpărători, iar cele mai multe tranzacții au avut loc în intervalul de 4,5120 – 4,5130 lei/euro. Francul a trecut pe apreciere față de euro”, a declarat pentru Mediafax dealerul unei bănci.
Banca Centrală a Elveției a anunțat joia trecută că renunță la plafonul de 1,2 franci/euro. Moneda elevețiană s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc însemna la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elvețiană, calculată prin intermediul cotațiilor euro/franc și euro/leu.
Cursurile de schimb leu/dolar și leu/franc elvețian sunt calculate de BNR în funcție de paritatea leu/euro și cotațiile de schimb euro/dolar și euro/franc elvețian.
În plin scandal privind creditele în franci elvețieni, în Parlament au fost audiați miercuri în comisiile de specialitate reprezentanți ai BNR, Ministerului Finanțelor și ai Asociației Române a Băncilor.
Ministerul Finanțelor a propus modificarea, prin lege, a ordonanței de urgență privind restructurarea creditelor lansată în iunie 2014 și denumită la acel moment „Electorată”. Astfel, plafonul pentru venituri ar urma să crească de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, iar numărul potențialilor beneficiari să crească ajungă la crescând cu 200.000.
Invitat la audieri, șeful Direcției de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a criticat o eventuală măsură de conversie a creditelor, spunând că există posibilitatea să fie neconstituțională. De altfel, nici o lege a insolvenței persoanelor fizice nu ar rezolva situația din acest moment. În opinia lui, cea mai potrivită soluție, cel puțin pe termen scurt, este cea venită de la Ministerul de Finanțe, care prevede modificarea ordonanței referitoare la „Electorată”.
„Orice decizie de conversie a creditelor la alt curs produce pierderi. Actul normativ care reglementează acest lucru trebuie să reglementeze și entitatea care suportă pierderea. Această soluție ar putea fi neconstituțională, dacă printr-un act normativ induci pierderi unei persoane. Eu nu sunt specialist, dar e o problemă care trebuie lămurită”, a declarat Nicolae Cinteză, în cadrul comisiei de buget.
În plus, BNR nu susține nici o eventuală lege a insolvenței persoanelor fizice, act normativ aflat în dezbaterea comisiei juridice.