CINE INTRĂ ÎN GUVERN PE PORTIȚA DIN DOS

Anunțată după scrutinul prezidențial ca o strategie de împrospătare a guvernului, „curățenia” de la Palatul Victoria asumată de premierul Victor Ponta după pierderea alegerilor din 16 noiembrie arată, la o numărătoare a funcțiilor aflate la vedere, dar și a celor mai puțin vizibile, ca o revenire, în linii mari, la Cabinetul format de USL după alegeri.

Dacă Guvernul Ponta 2, care trebuia să mulțumească patru partide cu o pondere de 66% din opțiunile electorale, a pornit cu 17 ministere, 8 miniștri delegați plus funcția de vicepremier fără portofoliu atribuită lui Gabriel Oprea și 60 de sceretari de stat, Guvernul Ponta 4, format de PC, UNPR și partidul lui Călin Popescu Tăriceanu în jurul PSD, cu cooptarea mai multor parlamentari aleși sub sigla PP-DD, are 18 ministere, 3 miniștri delegați și 59 de secretari de stat. Acestora li se adaugă funcțiile de președinte al unor agenții guvernamentale, asimilate celei de secretar de stat, al căror număr a rămas neschimbat din 2012 încoace.

Doar în ultima lună 10 dintre figurile guvernamentale a căror plecare a fost anunțată la restructurare, prin demisie sau prin încetarea mandatului, au revenit la Palatul Victoria discret, prin decizii ale prim-ministrului. Cinci dintre aceștia sunt miniștrii Ioana Petrescu, Titus Corlățean, Mihnea Costoiu, Teodor Melașcanu și Bogdan Stanoevici. Există, însă, și exemple de secretari de stat „recuperați” la scurt timp după eliberarea lor din funcție ca urmare a schimbărilor politice din ultimul an sau mutați după restructurarea guvernamentală din decembrie de pe o funcție pe alta, în ciuda discrepanței dintre domeniile de care se ocupau și cele pe care le-au primit.

Funcțiile se schimbă, titularii rămân

Ultimul transfer de acest fel a fost făcut vineri, prin numirea lui Vasile Șalaru, până atunci vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, secretar de stat la Ministerul Educației. Fost director de dezvoltare la Retrom Pașcani și, anterior, profesor de fizică la Liceul „Garabet Ibrăileanu” din Iași, Vasile Șalaru a fost propulsat la Ministerul Educației grație apartenenței sale la PC.

Vasile Șalaru (stânga jos), la semnarea protocolului local al USL, în calitate de președinte al PC Iași, în prezența lui Victor Ponta, a lui Crin Antonescu, a lui Relu Fenechiu și a lui Gheorghe Nichita. Foto: Liviu Chirica // Mediafax Foto

Nu este, însă, singurul demnitar eliberat și numit apoi într-o altă funcție de premier. Cooptarea oficială a partidului lui Călin Popescu Tăriceanu (aflat deocamdată sub titulatura oficială Partidul Național al Mediului) la guvernare în decembrie 2014 a dus la revenirea rapidă în Executiv a foștilor secretari de stat liberali Bogdan Nicolae Badea și Valentin Olimpiu Șoneriu. Dacă Badea, promovat inițial de Varujan Vosganian în Ministerul Economiei în 2013, a fost numit de Ponta pe 29 decembrie secund al ministrului Andrei Gerea, Șoneriu, rămas cel mai înstărit demnitar al Guvernului, a trecut de la Agricultură, acolo unde fusese instalat de PNL cu sprijinul lui Crin Antonescu, pe o funcție special creată pentru el prin lărgirea organigramei, de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene. Numirea lui Șoneriu a fost semnată de Ponta în aceeași zi, pe 29 decembrie, după ce la începutul anului premierul îl eliberase din funcție ca urmare a ruperii USL și a plecării liberalilor de la guvernare.

Valentin Șoneriu, implicat într-o afacere profitabilă cu produse din carne, cu 30 de milioane de euro cifră de afaceri anuală. Foto: Octav Ganea // Mediafax Foto

La Ministerul Educației, pe de altă parte, desființarea postului de ministru delegat pentru Cercetare a fost urmată de reconstituirea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, oficializată miercuri în Guvern, prin HG, și intrată în vigoare vineri prin publicarea în Monitorul Oficial. La șefia Autorității a fost instalat Tudor Prisecaru, până ieri secretar de stat în Ministerul Educației, vacantând astfel un post care va fi ocupat ca urmare a unei alte numiri politice. Tudor Prisecaru, adus la minister în 2012 în locul lui Dragoș Ciuparu, este fost decan al Facultății de Inginerie Mecanică actual membru al Senatului Universității Politehnica București, instituție de învățământ condusă de fostul ministru Remus Pricopie.

Organizatorii votului dinn diaspora recuperați în unanimitate în Guvern

Scos din lista miniștrilor delagați în decembrie, nici Mihnea Costoiu nu a plecat definitiv de la Palatul Victoria. Fostul ministru al Cercetării a fost numit pe 21 ianuarie de Ponta consilier onorific al său pentru proiectele de cercetare finanțare cu bani europeni. Tot o titulatură onorifică și semnalul strângerii rândurilor l-a primit și fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, numit în aceeași zi consilier onorific pentru relația cu Republica Moldova.

Decizia face ca toți cei trei oameni politici care au condus Ministerul de Externe în timpul celor două tururi de scrutin din noiembrie, care au declanșat scandalul împiedicării dreptului de vot al românilor din diaspora, să figureze astăzi pe funcții remunerate sau onorifice la Palatul Victoria. Cu câteva zile înaintea recuperării lui Titus Corlățean, Victor Ponta l-a numit pe fostul ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, secretar de stat la Ministerul Culturii cu argumentul profesiei sale de actor, în timp ce Teodor Meleșcanu, titularul funcției după demisia lui Corlățean, a devenit încă din decembrie consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, cu remunerație și cabinet de subsecretar de stat.

O funcție similară în Cancelarie a primit, încă din 18 decembrie, și Ioana Petrescu, fostul ministru al Finanțelor. La câteva zile, un cabinet de consilier de stat i-a fost atribuit și fostului șef al Statului Major General, Ștefan Dănilă, al cărui mandat a încetat la începutul acestei luni.

Ioana Petrescu a revenit la Palatul Victoria în decembrie, pe fosta funcție de consilier de stat. Foto: Andreea Alexandru // Mediafax Foto

Cu încă trei posturi de secretar de stat vacante, prin plecarea foștilor demnitari UDMR de la Energie, Agricultură și Muncă, dar pe cale de a se ocupa în următoarele zile, după definitivarea negocierilor politice și a noilor organigrame ministeriale, Guvernul Ponta 4 se apropie, ca amploare a eșalonului al doilea, de Cabinetul format de USL imediat după alegeri.

Astfel, reconfigurările ministeriale anunțate ca simplificatoare pentru aparatul de stat au dus la existența în acest moment a 59 de funcții de secretar de stat și a încă 5 de subsecretar de stat în ministere, în condițiile în care Guvernul Ponta 2, cu 66% în Parlament, avea 60 astfel de poziții.

Printre ministerele rămase cu cele mai multe funcții în acest eșalon se numără Dezvoltarea Regională, Finanțele, Externele, Mediul – cu câte patru secretari de stat -, Internele, Economia, Educația, Fondurile Europene, Justiția, Munca, Transporturile, Agricultura, dar și Secretariatul General al Guvernului și respectiv Cancelaria Prim-Ministrului, cu câte 3 secretari de stat, câte două astfel de funcții figurând în dreptul Energiei, Sănătății, Apărării, Culturii, Comunicațiilor, Sănătății, Ministerului Tineretului și Sportului sau Departamentului pentru Relația cu Parlamentul. Tot de un secretar de stat este condus și Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public Privat, rămas în această săptămână fără CNADNR.