Ponta vrea redeschiderea dosarului Flota: Putem ataca decizia de clasare

El a arătat astfel că există posibilitatea legală de redeschidere a acestui dosar.

Întrebat la România TV dacă Guvernul caută soluții pentru redeschiderea dosarului Flota, șeful Executivului a răspuns că există această posibilitate legală.

„Am cerut celor de la Ministerul Justiției și AVAS să studieze decizia. În funcție de concluziile la care vor ajunge, vom ataca sau nu respectiva decizie, dar deocamdată nu este decât o fază în care se studiază posibilitatea legală”, a spus Ponta.

El a adăugat că nu poate comenta decizii ale magistraților, dar că Guvernul răspunde în fața Curții de Conturi pentru modul în care gestionează sau recuperează prejudicii, astfel că vrea să se asigure că Executivul a epuizat toate căile legale în acest sens.

Procurorii anticorupție au decis clasarea dosarului Flota, în care fostul președinte Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual și delapidare, „întrucât faptele nu există”, se arată într-un răspuns al DNA transmis joi la solicitarea MEDIAFAX.

Decizia de clasare a dosarului a fost luată miercuri de Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Conform sursei citate, infracțiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu, nu există, deoarece prin exercitarea funcțiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 1990-1992 și 1996-2000, Băsescu nu a produs și nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanța. Procurorii explică acest lucru prin faptul că navele care fac obiectul dosarului au fost vândute în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietății de Stat (FPS) – acționarul majoritar al CNM Petromin SA în cadrul procesului de privatizare inițiat de Guvernul României.

„Cele 16 nave aflate în contracte de management cu grupul Klaveness au rămas în proprietatea CNM Petromin SA (cu drept de dispoziție asupra lor) până în 1999-2000, când acestea au fost vândute la licitație. Sumele realizate din vânzarea celor 16 nave au fost în cuantum de 63.134.735 USD. Decizia vânzării navelor nu a aparținut Ministerului Transporturilor, ci a aparținut FPS și AGA a CNM Petromin SA, întrucât FPS și nu Ministerul Transporturilor erau acționarul majoritar al CNM Petromin SA”, arată DNA, în răspunsul la solicitarea MEDIAFAX.

De altfel, potrivit sursei menționate, CNM Petromin, ca societate comercială pe acțiuni în domeniul transporturilor navale, la data de 31 decembrie 1992, avea datorii de 14.770.000 de dolari.

„Cu privire la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată, reținută prin actul de învinuire ca fiind realizată de faptul că „…în perioada 1991-2000, a emis acte de decizie la nivel de conducere a ministerului în exercitarea atribuțiilor de serviciu, atât prin atestarea unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la constituirea și atribuțiile CIS, CNM Petromin, ordinele de acordare și retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc de către navele angajate în afacerea „Petroklav”, a notei în baza căreia a dispus radierea din Registrul Matricol a mineralierului „Băcești” și a documentelor de plată „P&I” a 500.000 USD din creditul luat prin ipotecarea navei „Băcești” pentru care asigurarea trebuie să fie plătită de navlositorul Borom Anglia, cât și prin omisiunea cu știință a inserării unor date sau împrejurări reale referitoare la proprietatea reală asupra navelor CNM Petromin SA cu prilejul ordinelor de retragere a pavilionului românesc arborat de aceste nave”, se constată că această faptă nu există, deoarece nu se poate susține au fost atestate fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a fost omisă, cu știință, inserarea unor date sau împrejurări”, conform anchetatorilor.

În ceea ce privește infracțiunea de delapidare, constând în faptul că „în septembrie 1992, în calitate de ministru al Transporturilor și director (președinte) al BOD Petroklav Inc. Bahamas, după încetarea activității acesteia a acceptat virarea sumei de 500.000 USD în contul deschis la Citibak Londra, de unde și-a însușit-o, prezentând ulterior un extras de cont în care figurează nereal virarea sumei la asiguratorul navei Băcești”, a rezultat că fostul șef al statului nu și-a însușit suma de 500.000 de dolari, așa cum se arată în actul de învinuire, ci că suma a fost plătită Clubului de asigurări P&I UK Londra și reprezintă contravaloarea asigurării navelor din exploatarea Petromin.

„De altfel, cu referire la această presupusă faptă, respectiv delapidare, răspunderea penală s-a prescris la data de 30 septembrie 1999, ca urmare a intrării în vigoare la data de 1 februarie 2014 a noului Cod Penal, conform căruia, maximul special al pedepsei pentru infracțiunea de delapidare a fost redus la șapte ani”, menționează DNA.

Fostul președinte Traian Băsescu a fost implicat în 68 de dosare penale, șase dintre acestea fiind încă în curs soluționate, arată Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), într-un răspuns transmis miercuri la solicitarea agenției MEDIAFAX.

„La Secția de urmărire penală și criminalistică, în perioada martie 2004 – aprilie 2014, au fost înregistrate un număr de 58 de cauze penale, din care soluționate 53. Două cauze au fost conexate la o alta soluționată în cursul anului 2007 cu neînceperea urmăririi penale, în baza art. 10 lit. f din Codul de procedură penală”, arată PICCJ.

Potrivit sursei citate, alte două dosare au fost declinate la Parchetul Curții de Apel București, respectiv la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

„Dosarul înregistrat la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București se află în curs de soluționare, iar dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, fiind dispusă, la data de 5 noiembrie 2008, soluția de neîncepere a urmăririi penale în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. d din vechiul Cod de procedură penală”, conform răspunsului oficial al Parchetului instanței supreme, transmis la solicitarea MEDIAFAX.

În prezent, conform sursei menționate, în instrumentarea procurorilor Secției de urmărire penală și criminalistică se mai află un singur dosar penal.

În ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție, în intervalul 2002 – 2012, au fost înregistrate patru cauze penale în care apare numele lui Traian Băsescu, toate acestea fiind soluționate.

„Un dosar a fost declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, fiind ulterior trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dosar în care procurorii au dispus, la data de 23 aprilie 2010, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. d din vechiul Cod de procedură penală, scoaterea de sub urmărire penală”, conform PICCJ.

În alte trei dosare penale, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus neînceperea urmăririi penale și clasarea.

La Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au fost înregistrate în cursul anului 2012, șase dosare penale în care apare numele lui Traian Băsescu, din care cinci sunt în curs de soluționare, iar unul a fost clasat prin ordonanța din 9 ianuarie, se mai arată în răspunsul transmis de PICCJ, la solicitarea MEDIAFAX.