Eustream a propus livrarea de gaze din terminalele europene prin sistemul de conducte al Slovaciei, în Ucraina și de acolo în România și Bulgaria, relatează Reuters.
Susținătorii proiectului spun că acesta va face ca state precum Bulgaria și Serbia să poată primi gaze chiar dacă Rusia întrerupe livrările către Ucraina.
„Anticipăm că vom semna un memorandum de înțelegere atât cu România, cât și cu Bulgaria în decurs, să zicem, de două săptămâni”, a declarat președintele Eustream, Tomas Marecek, la o conferință pe tema gazelor de la Viena.
El a adăugat că Eustream acționează ca promotor principal al acestui proiect, dar discută cu multe alte părți care ar putea, teoretic, să participe ca acționari.
În ultimii 10 ani Rusia a întrerupt de trei ori livrările de gaze către Ucraina, măsură care a afectat în special regiunea balcanică, unde multe țări depind aproape în totalitate de gazele rusești primite printr-o singură rută de tranzit.
Compania slovacă analizează înființarea unei companii mixte cu mai multe companii străine, pentru construcția proiectului, al cărui cost estimat este cuprins între 750 milioane euro și 1,2 miliarde de euro, în funcție de traseul final care va fi stabilit, a spus Marecek.
„Intenționăm să discutăm cu nume germane mari. Vom discuta în mod sigur cu OMV și am făcut-o deja cu Gaz de France”, a precizat șeful Eustream.
Conducta cu o lungime de 570 de kilometri ar avea o capacitate de transport de până la 20 de miliarde de metri cubi de gaze pe an și va putea să transporte gaze din Rusia către Balcani, precum și din Occident spre această regiune.
Gazoductul ar conecta actulul sistem al Eustream, care are o capacitate de peste 80 de miliarde de metri cubi, la conducta ucraineană Soyuz, utilizată în prezent sub capacitate, care ajunge la granița cu România.
În afara gazelor rusești, noua conductă ar putea transporta gaze dintr-un terminal din Austria sau din surse alternative, precum Marea Caspică și Mediterana, a spus Marecek.
El a adăugat că acest gazoduct ar face ca Europa și întreaga regiune balcanică să fie mai puțin dependentă de Rusia, atât în privința rutelor cât și a furnizorilor.