„Elena Udrea s-a autosuspendat din funcția de președinte al PMP, președinte interimar al partidului va fi Eugen Tomac”, au precizat sursele citate.
Elena Udrea a fost dusă joi, cu mandat, la DNA, unde a stat mai mult de patru ore, fiind citată în dosarul Microsoft, în care este urmărit penal și fostul său soț, omul de afaceri Dorin Cocoș.
Udrea este urmărită penal pentru spălare de bani și fals în declarațiile de avere, fiind acuzată că a dobândit și folosit bunuri despre care știa că provin din infracțiuni, informează DNA.
Vicepreședinte PMP: Udrea ne-a anunțat din decembrie că a decis să se retragă de la conducerea PMP ca aceste suspiciuni să nu se răsfrângă asupra partidului
După intrarea Elenei Udrea la audieri la DNA, în această dimineață, vicepreședintele PMP, Ștefan Vlaston a arătat că fostul ministru nu ar mai fi, practic, în acest moment liderul partidului, anunțându-și, într-o discuție cu conducerea Mișcării Populare, retragerea în urmă cu o lună și jumătate „tocmai pentru ca aceste suspiciuni să nu se răsfrângă asupra partidului”.
Vlaston anticipează că „noua conducere PMP va fi mai tânără și deasupra oricăror bănuieli”.
Deocamdată, singura candidatură anunțată este cea a deputatului Eugen Tomac care a anunțat miercuri că va concura la președinția PMP cu moțiunea „România implicată-PMP partidul schimbării”. Moțiunea lui Tomac a fost semnată, între alții, de europarlamentarul Siegfried Mureșan, propus pentru funcția de primvicepreședinte al PMP.
De ce este Elena Udrea urmărită penal
Direcția Națională Anticorupție (DNA) arată joi, într-un comunicat de presă, că procurorii i-au adus la cunoștință Elenei Udrea că este urmărită penal și i-au prezentat acuzațiile.
În același comunicat de precizează că Udrea a fost pusă sub control judiciar pentru 60 de zile, respectiv până la 29 martie.
Potrivit DNA, pe durata controlului judiciar, Elena Udrea trebuie să respecte mai multe obligații, una dintre acestea fiind să se prezinte la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și la Secția 2 Poliție București ori de câte ori este chemată.
De asemenea, ea trebuie să informeze de îndată DNA și Secția 2 Poliție București cu privire la schimbarea locuinței și să se prezinte la Secția 2, conform programului de supraveghere întocmit de organul de Poliție sau ori de câte ori este chemată.
Totodată, Udrea nu are voie să nu plece din Capitală decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului competent și nici să se apropie de ceilalți inculpați, alți participanți la comiterea infracțiunii, martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale.
În cazul în care va încălca obligațiile, președintele PMP riscă arestul la domiciliu sau cel preventiv.
Elena Udrea a fost dusă joi, cu mandat, la DNA, unde a stat mai mult de patru ore, fiind citată în dosarul Microsoft, în care este urmărit penal și fostul său soț, omul de afaceri Dorin Cocoș.
„Din probatoriul administrat până la acest moment, rezultă că inculpatul Cocoș Dorin a săvârșit infracțiunea de trafic de influență, sumele de bani obținute cu titlu de folos necuvenit din săvârșirea acestei infracțiuni fiind utilizate în achiziția de imobile și pentru creditarea societăților. De asemenea, există acte (contracte de împrumut, chitanțe, contracte de vânzare – cumpărare imobile) și declarațiile de avere din perioada 2009 – 2014, din care rezultă că suspecta Udrea Elena Gabriela cunoștea proveniența fondurilor utilizate pentru achiziționarea de bunuri comune, având cunoștință și de intenția inculpatului Cocoș Dorin de obținere a unor chitanțe false privind restituirea pretinsului împrumut pe care l-ar fi luat de la unul din cei doi mituitori”, a precizat DNA, în comunicatul de presă.
Potrivit documentelor procurorilor DNA, Elena Udrea, fost ministru, în prezent deputat, era obligată să își declare averea, însă aceasta nu a notat, în declarațiile de avere din 2010, împrumuturile acordate de fostul său soț, Dorin Cocoș, firmei acestuia SC Euro Hotels International Co SRL, în condițiile în care Udrea declara încasarea de dividende de la această societate.
„Având în vedere obligația legală de a-și declara averea, faptul că, în perioada 2009 – 2013, Udrea Elena Gabriela a declarat achiziționarea mai multor bunuri imobile a căror valoare depășește veniturile obținute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică se prezumă că aceasta a utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, asumându-și răspunderea pentru proveniența acestora”, se arată în documentele citate.
Anchetatorii au probe că Dorin Cocoș a săvârșit infracțiunea de trafic de influență, iar sumele de bani obținute cu titlu de folos necuvenit din săvârșirea acestei infracțiuni ar fi fost utilizate în achiziția de imobile și pentru creditarea societăților.
„Din declarațiile de avere din perioada 2009 – 2014 rezultă că Udrea Elena Gabriela cunoștea proveniența fondurilor utilizate pentru achiziționarea de bunuri comune, având cunoștință și de intenția inculpatului Cocoș Dorin de obținere a unor chitanțe false privind restituirea pretinsului împrumut de la Pescariu Dinu”, au mai scris procurorii în documentele citate.
Potrivit Legii 656/2001, dobândirea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, constituie infracțiunea de spălare a banilor.
Procurorii au precizat în documentele citate, obținute de MEDIAFAX, că în perioada 2009-2010, Dorin Cocoș a încheiat 16 contracte de împrumut cu SC Euro Hotels International Co SRL, în valoare totală de 544.000 de lei, toate fiind acordate pentru o perioadă de 11 luni.
În acest context, procurorii prezintă și acuzațiile din dosarul Microsoft, arătând că, în 2009, Dorin Cocoș, în baza unei înțelegeri cu Gheorghe Ștefan și cu Gabriel Sandu, ar fi pretins de la Claudiu Florică și Dinu Pescariu nouă milioane de euro pentru el, 3.996.360 de euro pentru Ștefan și 2,7 milioane de euro pentru Sandu. Banii ar fi fost ceruți de Dorin Cocoș pentru a-și exercita influența asupra lui Gabriel Sandu, precum și asupra altor persoane din Guvern și, respectiv, din Ministerul Comunicațiilor și Ministerul de Finanțe, pentru a asigura firmelor susținute de Florică adjudecarea contractului de licențiere Microsoft din anul 2009. Cocoș ar fi primit de la Florică, prin intermediul lui Pescariu, suma de nouă milioane de dolari.
„Sumele de bani au fost transferate din contul D-CON.NET în contul Barringwood Investment Ltd, de unde suma de 3.996.360 euro a fost transferată în contul DD Land Oil Corporate LTD, suma de 2.700.000 euro în contul firmei Essim Partners C, iar suma de 9.000.000 de euro a fost remisă lui Dorin Cocoș. Disimularea banilor s-a făcut prin contracte fictive”, se mai arată în documentele citate.
Anchetatorii susțin și că din verificarea extraselor de cont rezultă că, în mai 2012, Dinu Pescariu a efectuat o plată în sumă de 2,5 milioane de euro către Gheorghe Stelian, persoană implicată în proiecte imobiliare împreună cu Dorin Cocoș.
„În cursul anului 2010, o persoană din anturajul lui Gheorghe Stelian a preluat creanța aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena Gabriel la BRD-Group Societe Generale SA”, au mai scris procurorii în documentele citate.
Dorin Cocoș este arestat preventiv în dosarul Microsoft, alături de primarul suspendat al municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan. În arest preventiv au fost, până în 25 ianuarie, și fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu și omul de afaceri Dumitru Nicolae, aceștia fiind în prezent în arest la domiciliu.
În dosarul Microsoft mai sunt vizați alți opt foști miniștri: senatorii Șerban Mihăilescu și Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu și Adriana Țicău.