Lamentările de tipul „mi-e frică să dorm singurică” pe care le intonează în public Elena Udrea, după ce procurorii DNA au pus-o, în premieră, sub urmărire penală pentru spălare de bani și fals, iar acum o cer în Gala Bute, sunt spectaculoase la primă audiție. S-a tras cortina, spun unii, sistemul a fost dat în vileag. Domnilor, cortina se tot trage de câțiva ani, în dosarele pe care DNA și SRI le bagă la cuptor, iar judecătorii le scot cu direcția „brutărie”. La Elena Udrea, supranumită „Doamna” în aceeași manieră în care Năstase era poreclit „Însuși”, e vorba tot de o cortină, însă care i s-a închis în nas. Acum asistăm doar la o tragere a preșului de sub picioare. Iar în cădere, „Doamna” nu face decât să strige „de mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”. Pe români, asta nu trebuie decât să îi bucure, căci din noroaie de acest tip ies perlele adevărului la iveală.
După ce ne lăsăm cu toții pătrunși de inevitabilul gând „domnule, dacă e așa, e foarte grav”, e neapărat să facem și pasul doi și să vedem contextul acuzațiilor, unele extrem de grave, ale Elenei Udrea. În acest moment, Udrea este un om cu spatele la zid, care nu se mai bucură de nicio imunitate ocultă (despre care nu pomenește nimic în dezvăluirile sale despre ocultisme), cu două dosare penale legate de picior – spălarea de șpagă din Microsoft și organizarea penală a Galei Bute.
Elena Udrea este un om disperat, nu atât pentru că este vânată de DNA și SRI, cu care până mai ieri părea că „joacă” în aceeași tabără care vrea binele României, ci pentru că, după cum spun unii, inclusiv ea, s-a intrat în epoca „delațiunilor”. Dacă începe unul să vorbească (și au început cam multicei), vor apărea mai mulți, care să dea formă și conținut mercurialului corupției din fruntea României ultimilor ani, de care Udrea se pare că nu este străină, după cum susțin procurorii.
Disperarea domniei sale este de înțeles și am asistat la genul acesta de dramolete la Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vîntu sau Gigi Becali – oameni care la un moment dat s-au crezut de neatins, iar deodată cineva a îndrăznit să le bată la ușă. E un moment de neimaginat pentru ei, iar dacă se lasă și cu zăngănit de cătușe, unii sunt în stare să își zboare creierii. Sau măcar să încerce.
„Nu sunt parte a sistemului, l-am cunoscut din interior”, a spus azi Elena Udrea. Mulți am izbucnit în hohote de râs. Asta este de fapt marea problemă a Elenei Udrea astăzi, pe care în marea ei disperare a enunțat-o singură: sistemul „ocult” din care a făcut ani de zile parte, grație susținerii lui Traian Băsescu, a scuipat-o afară. Nasol. Nu a ajuns nici președintele României, nu mai are nici un președinte al României care să o sprijine, nu se mai intersectează la serate și cafele cu mai marii zilei. Pentru că nu mai reprezintă mare lucru. Nu mai are „leverage”, cum ar zice probabil omul de afaceri cu statul și cu șpaga Dorin Cocoș.
În disperarea ei, Elena Udrea a ajuns să împroaște în toate părțile: Coldea, Ponta, Ghiță, băieți cu care până deunăzi era la toartă, bea cafele cu ei, negocia numiri politice și punea țara la cale. Ba chiar și în Traian Băsescu, omul care a creat-o și a umflat-o. „Nu am încredere în aproape nimeni în acest moment, când toți marii bărbați politici ai României s-au ascuns pe sub mese”, spune ea. Mesele la care cânta fals domnia ei canțonete de iubire, în timp ce marii bărbați beau bere, trăgându-și sufletul prezidențial. Aici Victor Ponta, ca și alți mari ai zilei, ar putea insera un binemeritat „sper că sunteți mulțumit, domnule Băsescu”.
Fără să neg că în acuzațiile împroșcate de-a valma de Elena Udrea se află și adevăruri, nu știu ce valoare au ele în măsura în care aproape niciunul nu poate fi dovedit. Cel puțin de Elena Udrea, până în acest moment. Cea mai gravă acuzație și singura care merită într-adevăr investigată penal, este cea adusă generalului Florian Coldea, despre care ar trebui să credem că i-a cerut lui Dorin Cocoș să ducă sacoșa cu 500.000 de euro la televiziunea lui Sebastian Ghiță.
În rest, asistăm la o ploaie de secrete ale lui Polichinelle, foarte spectaculoasă, însă cam găunoasă, din simplul motiv că Elena Udrea dă iar semne de amnezie, ca și la audierile de la DNA. Știe doar anumite lucruri exacte, iar când i se cer detalii, nu își mai aduce aminte. În plus, tolba ei de informații nu e Vuitton. Vine la mâna a doua sau a treia, de la alții, unii dintre ei morți astăzi (vezi Culiță Tărâță). Unii le-ar numi bârfe. Alții, informații de siguranță națională.
Coldea și Maior o urau pe Doamna, pentru că ea reprezenta o „sursă alternativă” de informații a lui Traian Băsescu. Ce șefi de servicii secrete nu ar fi fost la fel de supărați, când președintele unei țări democratice pleca urechea mai degrabă la bârfele unui politician de budoar, decât la instituțiile de siguranță națională? Dorin Cocoș mergea în weekend să vorbească „ca băieții” la SRI, cu alde Coldea. Nasol pentru Cocoș, bine pentru SRI. Ați auzit de informatori? „Doamna” a negociat cu Ponta numirea Codruței Kovesi la DNA. Se mai îndoia cineva că numirea procurorilor șefi în 2012 a fost un înjositor troc politic? Își imagina cineva că Ponta și-o dorea pe Kovesi șefă la DNA sau că Traian Băsescu putea negocia direct cu Ponta și nu și-ar fi trimis în loc soli de pace precum Elena Udrea, sfetnicul său informal arhicunoscut?
Mai avem. „Doamna” bea cafele cu Sebi Ghiță. Pentru cine a urmărit cu atenție România TV în ultimii ani, și acest lucru este un truism și este prea posibil ca cele 500.000 de euro dați de domn” Cocoș să fie exact prețul de cost. Desigur, valența lor se schimbă dacă se va dovedi vreodată că Florian Coldea a fost brokerul acestei înțelegeri. SRI și Coldea aveau ceva cu Alina Bica, prietena Elenei, cică puneau presiune pe dosarele Tender și Romgaz-Interagro. Păi și nu bine făceau? Căci iată, ele zăceau la sertar de niște ani, în timp ce Alina Bica conlucra cu Tender, contra șpagă, să-l scape de dosar, după cum zice DNA.
După cum bine au observat pe parcursul interviului jurnaliștii Hotnews, teoriile „Doamnei” se cam bat cap în cap. În rest, dramoleta damei „in distress”, persecutată de băieții răi, poate impresiona pe cei mai slabi de înger, mai ales când este atât de frumos împănată cu inserții conspiraționiste de genul „ drumul pe care a pornit generalul Coldea este gata de a fi desăvârșit: controlul total asupra acestei țări”.
În lipsa unor informații mai credibile și a unor dovezi, să avem așadar grijă în continuare ca generalul Florian să nu ne confiște țara și să o răpească la un shopping la Paris, așa cum ar fi făcut desigur Elena Udrea, pe când făcea cu mare drag parte din „sistemul ocult”, dacă ajungea, printr-o minune, președinte al României.