DNA cere aviz pentru ARESTAREA lui Toni Greblă. Referat: „Oameni ca tine n-o să-i uit niciodată și o să am grijă să fii terminat!”

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a fost trimisă procurorului general al României, care urmează să sesizeze Biroul Permanent al Senatului, pentru a putea fi declanșate procedurile de arestare și trimitere în juecată a lui Toni Greblă.

Judecătorul Curții Constituționale Toni Greblă a declarat marți, pentru MEDIAFAX, că nu se aștepta ca DNA să ceară aviz pentru arestarea sa preventivă și credea că va fi o urmărire penală echitabilă și „fără excese”.

„Nu mă așteptam să se întâmple acest lucru. Credeam că voi avea parte de o urmărire penală echitabilă și fără excese. Dar cum suntem într-o campanie permanentă, trebuie să existe și pagube colaterale„, a spus Toni Greblă.

UPDATE 18.00 Președintele Curții Constituționale, judecătorul Augustin Zegrean, a declarat, marți, că situația lui Toni Greblă nu s-a schimbat odată cu solicitarea avizării arestării lui, acesta din urmă putând fi suspendat doar dacă fi trimis în judecată.

„Solicitarea arestării nu schimbă situația pentru că, numai în ca cazul în care va fi trimis în judecată, el va fi suspendat din funcția de judecător. (…) Nu avem nicio posibilitate. Am discutat cu colegii și acum, am analizat, nu avem ce să facem noi. Soluția este până la urmă la dumnealui dacă își dă demisia sau nu și-o dă”, a le-a declarat Zegrean jurnaliștilor, la ieșirea din sediul CC.

Președintele CC a mai spus că Toni Greblă nu și-a anunțat intenția de a demisiona și că a discutat cu acesta care i-a spus că este uimit și că nu a făcut faptele de care îl acuză procurorii.

„Dacă aș ști ce a făcut, dacă aș fi în eu în situația lui, aș putea să vă spun ce aș face, dar nu sunt în siutația lui și sper nici să nu ajung”, a completat Zegrean.

UPDATE 15:00 Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că nu a primit încă cererea DNA, dar că miercuri și joi va exista un birou permanent pentru a tranșa situația lui Greblă.

În referatul trimis de DNA Parlamentului se arată că Toni Greblă l-ar fi amenințat pe directorul Complexului Energetic Oltenia(CEO), Laurențiu Ciurel. Acesta a relatat că Toni Greblă făcea presiuni în folosul companiei lui Ion Bîrcină, finul său. Director CEO susține că Toni Greblă l-ar fi amenințat pentru că nu era de acord cu o compensare de 10 milioane de lei, cerută de firma lui Bîrcină. Iată ce scriu procurorii în referat:

„Declarația martorului CIUREL LAURENȚIU DAN din 03.02.2015 (director general al Complexului Energetic Oltenia), din care rezultă că TONI GREBLĂ, în anul 2008, i-a reproșat în mod direct faptul că nu este de acord cu compensarea propusă de o firmă a lui BÎRCINĂ, care avea un debit neachitat la Complexul Energetic Rovinari inițial de 10.000.000 lei și ulterior de 6.294.000 lei. Compensarea susținută de TONI GREBLĂ (pentru BÎRCINĂ) privea stingerea creanței în totalitate cu un teren supraevaluat și aparatură electronică inutilă societății.

Urmarea refuzului explicit, în anul 2013, TONI GREBLĂ, pe holurile prefecturii Gorj, s-a întâlnit cu martorul, pe care l-a amenințat în mod direct. Redăm mai jos pasajul și contextul amenințărilor:

„Acolo au fost prezenți toți parlamentarii din Gorj, întâlnirea fiind convocată de mine, în calitate de director general al C.E.O., urmare a conferințe de presă și declarații publice făcute de domnul GREBLĂ cu privire la o iminentă insolvență în următoarele două luni a Complexului Energetic Oltenia. Am considerat această declarație iresponsabilă, în contextul în care Complexul era la început de drum și avea mari probleme cu băncile. Practic, declarația lui TONI GREBLĂ decredibiliza noul proiect Complexul Energetic Oltenia, abia creat.

În acest context, a fost prezent și TONI GREBLĂ, alături de alți parlamentari de Gorj și alte oficialități ale județului. În fapt, în timpul ședinței m-am contrazis cu TONI GREBLĂ, una dintre contraziceri privind rolul liderului de sindicat CONDESCU MARIN, care era susținut în mod public de TONI GREBLĂ. Eu îi reproșam lui CONDESCU amestecul în activitatea administrației și presiunea continuă de a pune directori în tot felul de funcții sau alte persoane.

La un moment dat, am părăsit sala și eu și TONI GREBLĂ și, pe holul Prefecturii Gorj, ne-am reîntâlnit. Foarte nervos, TONI GREBLĂ mi-a spus textual, citez din memorie, „Oameni ca tine n-o să-i uit niciodată și o să am grijă să fii terminat!”. I-am răspuns: „Aveți intenția să mă amenințați direct?”, la care TONI GREBLĂ mi-a spus că: „Nu este o amenințare, este doar un avertisment!”.
Între cele două momente (respectiv momentul de refuz al compensării susținut de TONI GREBLĂ și momentul amenințării mele pe holul prefecturii) există o strânsă legătură, în opinia mea.
Mai mult decât atât, arăt că practic, în perioada 2009-2012, am fost nevoit să plec din sistemul energetic de stat către domeniul privat deoarece nu eram agreat de TONI GREBLĂ și CONDESCU MARIN, cei doi practic controlând numirile în funcție ale tuturor directorilor din sistemul energetic și minier. Era de notorietate faptul că asocierea CONDESCU MARIN – TONI GREBLĂ făcea numirile acestor directori în biroul de parlamentar al lui TONI GREBLĂ.

În tot anul 2013, TONI GREBLĂ a marșat la tot felul de presiuni ale lui CONDESCU MARIN făcute prin media împotriva mea participând la acțiuni ale lui CONDESCU împotriva mea de genul: reuniuni cu parlamentarii din patru județe pentru a determina schimbarea mea din funcție.”

Martorul a mai arătat că, pentru una din firmele controlate de BÎRCINĂ, a făcut o recomandare și jurnalistul BOGDAN CHIRIEAC.

Judecătorul constituțional Toni Greblă este urmărit penal pentru trafic de influență, constituirea unui grup infracțional organizat și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, în scopul obținerii de bani sau bunuri necuvenite. Acuzațiile i-au fost aduse la cunoștință în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcția Națională Anticorupție. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituțională.

În același dosar mai sunt cercetați omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă și administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Național al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi și generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române -1880.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator (până la data de 18.12.2013, când și-a început mandatul de judecător la CC) și ulterior judecător la CC, a pretins și primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită, întreținerea și asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afișe.

„Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ș.a.)”, susțin procurorii anticorupție.

DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetățean turc, Victor Dolghi și Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetățeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

Cei cinci ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federația Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

Iulian Iancu și Lucian Șova sunt acuzați că, în perioada octombrie – noiembrie 2012, folosindu-se de funcțiile de conducere în PSD, ar fi intervenit pe lângă Horia Hăhăianu, pentru ca acesta, prin influența pe care o avea asupra managementului SC Energomontaj IEA – Sucursala București SA (agent economic care derulează activități comerciale cu CNTEE Transelectrica SA), să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de SC Transmoldova SRL Onești pentru organizația Bacău a partidului, cu prilejul desfășurării, în 17.10.2012, a unei deplasări electorale la București (Bacău – București și retur), tarifele de piață practicate de societatea de transport fiind de 80 lei / persoană transportată. În acest context, SC Transmoldova SRL Onești ar fi facturat servicii de transport în cuantum de 10.000 lei cu TVA.

Anchetatorii susțin și că Iancu i-ar fi cerut lui Hăhăianu să-l sprijine în finanțarea unui monument în comuna Lipova din Bacău, „activitate care a fost asumată de către deputat”. „Demersul a avut drept scop promovarea politică, atât a lui Iancu Iulian, cât și a organizației Bacău a partidului din care făcea parte”, se preciza în ordonanța de efectuare a urmăririi penale.

Iancu i-ar fi promis în schimb lui Hăhăianu sprijin pe viitor „pentru obținerea unor funcții în cazul în care, în decembrie 2012, conform propunerilor, ar fi ajuns ministrul Energiei”.

De asemenea, susțin anchetatorii, Ion Bîrcină i-ar fi „împrumutat” o sumă importantă lui Horia Hăhăianu, iar acesta nu putea să-i dea banii înapoi. „Hăhăianu Horia își justifica imposibilitatea restituirii împrumutului pe considerentul că o altă persoană (cămătar) făcea presiuni asupra sa pentru restituirea unui alt împrumut. În această împrejurare, Bîrcină Ion s-a angajat să medieze față de celălalt creditor amânarea plății împrumutului de către Hăhăianu Horia prin invocarea neplății propriului «împrumut». Din declarația de avere a directorului general Hăhăianu Horia, rezultă că acesta, deși are datorii foarte mari la bănci, de peste 100.000 euro, nu a declarat datorii către persoane fizice (deci nici către Bîrcină Ion și nici către celălalt creditor), singurele datorii la persoane fizice fiind față de o rudă a sa, cu suma de circa 85.000 euro”, conform DNA.

În acest context, Hăhăianu ar fi sprijinit o firmă controlată de Ion Bîrcină, pentru ca aceasta să obțină, în asociere, un contract de achiziții, directorul din Transelectrica influențând criteriile de adjudecare. „În baza aceleiași relații cu Hăhăianu Horia, Bîrcină Ion a obținut pentru o altă firmă a sa un contract cu SC Transelectrica SA, având ca obiect colectarea selectivă a deșeurilor – eliminarea și valorificarea deșeurilor reciclabile de la centrele de exploatare și de la sediul CNTEE Transelectrica”, mai spun procurorii.