Minus 58,5 de milioane de euro, bugetul alocat în 2014 de stat pentru tratamentele românilor în stăinătate. Cum ar putea ajunge Erica la control în Germania

Tratamentul în străinătate reprezintă pentru unii români singura șansă la viață. Potrivit datelor oficiale, obținute de gândul, anul trecut în jur de 900 de persoane au plecat să se trateze în spitalele din afara granițelor. În realitate, însă, numărul lor este mult mai mare, dar aceștia nu apar în nicio statistică, deoarece pleacă pe cont propriu. În statisticile oficiale intră doar românii care pleacă să se trateze pe banii statului, în baza formularului E112. La acest formular pot apela românii ale căror afecțiuni nu pot fi tratate în țară sau care nu pot beneficia de tratament adecvat în țară datorită complexității cazului.

Erica Gănescu este o fetiță de un an și șase luni din Alexandria, iar până la vârsta asta a fost operată de două ori: o dată în România și a doua oară în Germania. Este unul din pacienții ce se regăsește în statisticile oficiale.

Numărul românilor care se tratează în străinătate, în scădere față de acum doi ani

EXTERNE Treizeci și cinci de copii și-au pierdut viața într-o BUSCULADĂ la un parc de distracții de Crăciun

20:52

ACTUALITATE Blocaj pe piața IMOBILIARĂ, din cauza instabilității politice și economice. Solicitările pentru cumpărarea sau vânzarea de locuințe au scăzut

20:46

Anul trecut 890 de români au beneficiat de tratament în străinătate decontat 100% de stat, cu 120 de pacienți mai puțin decât în urmă cu doi ani, potrivit datelor obținute de gândul de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Cei mai mulți români care au plecat la tratament în străinătate în baza formularului E112 au beneficiat de tratament oncologic – 38,08%. De asemenea, 25,95% dintre românii care s-au internat în spitalele din străinătate pentru a se tratat de afecțiuni ale sistemului circulator, 9,66% de afecțiuni pediatrice, 5,95% de afecțiuni neurologice și 5,5% afecțiuni ortopedice. Restul de 14,86% au beneficiat de diferite tratamente în străinătate, altele decât cele menționate mai sus.

Bolile oncologice au reprezentat principalul motiv pentru care românii au plecat la tratament în străinătate și în urmă cu doi ani. Atunci, 36,33% dintre românii care care s-au tratat în străinătate în baza formularului E112 sufereau de boli oncologice, 26,23% de afecțiuni ale sistemului circulator și 11,48% afecțiuni pediatrice.

Erica Gănescu, operată pentru prima dată la 18 zile

Erica Gănescu s-a născut în august 2013 cu o serie de malformații cardiace. A fost operată pentru prima dată pe cord deschis când a împlinit 18 zile de viață la Spitalul Spital Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.

Intervenția chirurgicală făcută la Târgul Mureș nu a fost suficientă. Pentru ca viața să îi fie salvată a trebuit să plece în Germania. În luna martie a anului trecut, atunci când avea 7 luni, micuța a fost operată la Clinica de Chirurgie a Malformațiilor Cardiace din Centrul pentru Boli Cardiace Congenitale din Herz- und Diabeteszentrum Bad Oeynhausen, de către medicul român Eugen Săndică.

După 11 ore și jumătate, atât cât a durat operația ce avea să îi salveze viața micuței, medicul i-a dat mamei un nou verdict: „Toată viața va trebui să suporte o serie de operații pentru a putea trăi. Nu vă pot spune acum de câte mai are nevoie. E posibil să fie vorba de două sau de zece. Depinde de cum evoluează lucrurile”.

Astfel, pe 12 martie, la ora 13.30, Erica va trebui să ajungă din nou în Germania, la control. Control pe care trebuia să îl facă la șase luni de la operație, adică în luna septembrie a anului trecut. „Nu am putut ajunge. Nu am avut bani. Ca să ajungem în Germania, la control, avem nevoie de 1.000 de euro. Pentru unii poate e o sumă mică, dar pentru noi este o sumă mare”, a mărturisit mama Ericăi, Ionela Gănescu, care trebuie să drămuiească lunar aproximativ 1.640 de lei, în așa fel încât utilitățile să fie achitate, iar cei patru membrii ai familiei să aibă ce mânca. 

Tratamentul pe care îl urmează Erica postoperatoriu nu este decontat integral de stat

Dacă operația făcută la clinica din străinătate a fost suportată de statul român prin formularul E112, pentru cheltuielile aferente controalelor ulterioare și eventualelor medicamente de care ar avea nevoie în Germania trebuie suportate de familia.

Mai mult, după întoarcerea din Germania, familia trebuie să plătească pentru o parte din tratamentul de care fetița are nevoie pentru a trăi. „Zilnic trebuie să ia Aspacardin. Fără el poate muri. Nu e decontat de stat, dar pentru noi asta nu contează, pentru că este ieftin. Problema noastră este alta: avem nevoie de bani pentru a ajunge cu ea la control. Medicul ne-a spus că trebuie să o vadă pe Erica o dată la șase luni. Nu avem cum să mergem atât de des. Sper să ajungem măcar o dată pe an”, spune mama copilului.

Nu poate alerga nesupravegheată. Nu poate fi strânsă în brațe de sora ei mai mare

Dacă în mod normal un copil de un an și șase luni aleargă, cade sau țipă, Erica nu are voie să facă toate aceste lucruri. Trebuie să fie în permanență supravegheată, deoarece, deși au trecut 11 luni de la operația suferită, sternul ei este încă fragil. „Nici Alexia (nr. sora de 8 ani a Ericăi) nu o poate strânge în brațe. Trebuie să fim atenți”, mărturisește mama.

Pentru că trebuia ca cineva să aibă în permanență grijă de Erica, Ionela a renunțat la slujbă. Era educatoare. Acum este asistentul personal al fiicei ei. Pentru că acest „job” îi aduce un venit de doar 670 de lei pe lună, mama Ericăi s-a apucat de făcut prăjituri. Le face pentru apropiați, iar din bănuții obținuți încearcă să își acopere din datoriile pe care le are.

Locuiesc într-un apartament de două camere, în Alexandria. Pentru că în blocul în care locuiește s-a sistat furnizarea energiei termice de la rețeaua orașului în urmă cu trei ani, au fost nevoiți să își construiască o sobă pe lemne. „Nu am avut suficienți bani să cumpărăm teracotă pentru a construi una nouă, așa că, împreună cu soțul, am făcut o sobă din două demolate. Este destul de subredă, dar este singura modalitate de a încălzi cât de cât apartamentul”, spune femeia.

Soba este pusă în dormitor, dar căldura nu ajunge și în sufragerie, cameră unde, în zilele friguroase, se înregistrează chiar și sub 15 grade Celsius. „Acest lucru mă îngrijorează pentru că de multe ori buzele și mânuțele Ericai se învinețesc și sunt foarte reci. În acele momente nu știu dacă aceste simptome apar din cauza frigului sau din cauza bolii cu care s-a născut, simptome ce ar putea reprezenta un semn că Erica are nevoie de o nouă intervenție chirurgicală pentru a putea trăi în continuare”, mai spune Ionela.

Medicul din Germania, cel care o așteaptă la consult pe data de 12 martie, este singurul care o va putea lămuri în privința acestor modificări ale corpului fetiței de un an și cinci luni.

Pentru cei care vor să o ajute pe Erica pot face donații în conturile RO57RZBR0000060011712796 în LEI sau RO13RZBR0000060015981879 în EURO Cod SWIFT : RZBRROBU deschise la Riffeisen pe numele Gănescu Ionela.

Românii s-au tratat în străinătate de peste 310 milioane de euro din 2007 și până în prezent

Românii s-au tratat în UE, Spațiul Economic European și Elveția de peste 310 milioane de euro, din 2007 și până în prezent. Din această sumă, Casa Naționala de Asigurări de Sănătate a achitat aproximtiv 130,5 milioane de euro spitalelor din străinătate, ceea ce înseamnă că mai are de dat 179,5 milioane de euro, potrivit datelor obținute de gândul de la CNAS. Cele mai mari datorii pentru tratamentele românilor au fost acumulate față de: Germania – 63,5 milioane euro, Italia – 34,5 milioane euro și Austria – 24,5 milioane euro.

Aceleași date mai arată că pentru anul trecut, pentru tratamentele în străinătate, CNAS a avut alocat un buget de 585.065 lei, adică echivalentul a 130.000 de euro. În realitate, costurile tratamentelor de care au beneficiat românii în spitalele de peste graniță s-au ridicat la 58,7 milioane euro

Pentru cei 1010 pacienți care s-au tratat în străinătate în 2013, CNAS a avut alocat un buget de 151.300 de lei, echivalentul a peste 33.600 de euro, aproape de trei ori mai mare decât cel alocat pe anul 2012. Atunci, bugetul alocat pentru decontarea serviciilor medicale acordate asiguraților români în afara țării a fost de aproape 57.650 de lei, adică echivalentul a peste 12.800 de euro.  În ciuda bugetului mic, în urmă cu doi ani românii au beneficiat de tratamente în străinătate în valoare de peste 33.100.000 de euro.

Datele CNAS oferite pentru gândul mai arată că datoria statului român către spitalele din străinătate era la sfârșitul anului 2013 de aproximativ 192 de milioane de euro, iar la sfârșitul anului trecut datoria statului către spitalele din străinătate ridicându-se la aproximativ 180 de milioane de euro.