Guvernul turc a preluat Bank Asya, prinsă într-un conflict între Erdogan și un cleric islamic din SUA

„Cred că s-a făcut ceea ce era necesar. Pentru piețele financiare, măsura a pus capăt speculațiilor și a creat un mediu mai sigur”, a declarat ministrul Economiei, Nihat Zeybeki.

Decizia autorităților de reglementare turce de trecere a băncii sub controlul statului a fost luată în urma retragerilor masive de depozite produse anul trecut la Bank Asya, victima luptei pentru putere dintre Erdogan și Gulen, ai cărui susținători au înființat instituția financiară.

Relația dintre mișcarea islamică a lui Gulen și partidul de guvernământ AK s-a înrăutățit spre sfârșitul anului 2013, iar mișcarea a fost declarată un pericol pentru securitatea națională.

Preluarea de către stat a Bank Asya, înființată în 1996, a atras acuzații de amestec politic, care ar putea afecta reputația Turciei în fața investitorilor internaționali.

În fața sediului Bank Asya din Istanbul, un grup de circa 100 de persoane s-a adunat în spatele barierelor poliției, pentru a protesta față de decizia autorității de reglementare, între protestatari aflându-se și femei cu capetele acoperite și cu cărți de rugăciune în mâini.

„Este o operațiune motivată pur politic”, a declarat Muhammed Agcagozu, în vârstă de 26 de ani, care, alături de alți clienți ai Bank Asya, a venit să conteste implicarea guvernului.

Autoritatea de reglementare a sectorului bancar și Agenția de supraveghere au motivat măsura cu lipsa transparenței care nu a permis supravegherea corectă a Bank Asya.

„Instituția nu a prezent o structură transparentă de parteneriat și nu a fost suficient de deschisă pentru a permite o reglementare eficientă”, se arată într-un comunicat al autorităților.

Bank Asya a anunțat miercuri că operațiunile băncii nu vor fi afectate. Totodată, a fost numit un consiliu de administrare format din nouă membri.

Secretarul general al asociației băncilor islamice, Osman Akyuz, a declarat că acțiunea nu va crea un risc în sistemul bancar.

Selin Sayek Boke, vicepreședinte al partidului de opoziție CHP, a acuzat că măsura guvernului este un scandal.

„Distrugerea în scopuri politice a respectabilității instituționale și a credibilității construite cu greu afectează reputația, puterea și viitorul economiei Turciei”, a spus Boke.

Acțiunile altor companii legate de susținătorii lui Gulen au scăzut în urma informației, dar și-au revenit ulterior. Acțiunile producătorului de aur Koza Alton sunt în urcare cu 1,1%, ale companiei miniere Koza Madencilik în scădere cu 1,8%, iar titlurile companiei energetice Ipek Dogal Enerji în declin cu 1,3%.

Principalul indice al bursei din Istanbul este în coborâre cu 1,11%, iar componenta bancară a acestuia cu 2,2%.

Analiștii și-au exprimat la rândul lor îngrijorarea legată de impactul deciziei autorităților de reglementare.

„Această operațiune este legată în mare parte de un conflict personal și arată foarte rău în ochii comunității investitorilor. Odată răspândită această percepție, este foarte greu de schimbat”, a declarat Atilla Yesi, analist la Global Source Partners.

Deponenții de la Bank Asya, între care companii și instituții de stat, au retras anul trecut 4 miliarde de lire (1,7 miliarde dolari), respectiv 20% din depozite, potrivit informațiilor din presă.

Acțiunile Bank Asya, din care circa 54% sunt tranzacționate public, au fost mutate în septembrie pe o piață a titlurilor supravegheate, fiind tranzacționate zilnic pentru o perioadă limitată.

Miercuri, titlurile Bank Asya au scăzut cu 1,64%.

În noiembrie, Bank Asya a redus cu o treime numărul de angajați și a desființat peste 25% din sucursale, în încercarea de redresare.

Presa din Turcia a relatat marți că Turcia a anulat pașaportul lui Gulen, într-o nouă escaladare a campaniei lui Erdogan împotriva acestui cleric care locuiește în Pennsylvania din 1999, într-un exil autoimpus.