Merkel și Hollande au ajuns la Putin, cu un nou plan de pace în Ucraina. Întrebarea momentului: le vor da americanii arme ucrainenilor?

Liderii Ucrainei, Franței și Germaniei au lansat, joi seară, la finalul unei întâlniri de urgență pe care au avut-o la Kiev, un nou apel pentru aplicarea acordurilor de pace de la Minsk și au cerut „încetarea imediată a focului”, conform președinției ucrainene, citate de Mediafax.

„Poroșenko, Merkel și Hollande au elaborat propuneri comune pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Părțile (Ucraina, Franța și Germania) susțin soluționarea pașnică a conflictului din regiunile Donețk și Lugansk și și-au exprimat speranța că Rusia este interesată de această (cale)”, se arată într-un comunicat al biroului lui Petro Poroșenko.

De asemenea, cei trei lideri au cerut „încetarea imediată a focului, retragerea trupelor străine din Ucraina, evacuarea armamentului greu, închiderea frontierelor și eliberarea tuturor prizonierilor”.

UPDATE 18:00 Angela Merkel a ajuns și ea la Moscova. Cei doi lideri vor fi primiți în scurt timp de Vladimir Putin, pentru a discuta planul de pace.

UPDATE 17:15 Aeronava prezidențială franceză a aterizat, în urmă cu puțin timp, la Moscova.

Vineri, Merkel și Hollande vor părăsi Kievul și se vor îndrepta către Moscova, unde vor fi primiți de Vladimir Putin, pentru a discuta un nou plan de pace.

Președintele francez a fost cel care a anunțat, ieri, aceste noi eforturi politice: „Am decis, împreună cu Angela Merkel, să avem o nouă inițiativă. Vom prezenta o nouă propunere pentru rezolvarea conflictului”, a declarat Hollande, joi, într-o conferință de presă.

În aceeași conferință de presă, președintele francez a transmis Rusiei că Franța nu susține scenariul aderării Ucrainei la NATO: „Franța nu este în favoarea aderării Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică. O spun pentru rușii care se îngrijorează în continuare”. Hollande a adăugat că diplomația și politica sunt singurele „arme” care trebuiesc folosite pentru soluționarea acestui conflict scăpat de sub control, în care și-au pierdut viața peste 5.000 de oameni și care, potrivit președintelui Poroșenko, costă Ucraina „între cinci și șapte milioane de euro bugetul de stat”.

Kerry, la Kiev: „Nu vrem un conflict cu Rusia”

Tot la Kiev s-a aflat ieri și John Kerry, Secretarul de Stat american: „I-aș transmite președintelui Putin că aici nu e un calcul de tipul „totul sau nimic”. Nu am văzut-o niciodată așa. Nu este vorba despre o divizare est-vest, ci despre statul de drept, despre respectul fundamental pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei”, a declarat șeful diplomației americane, într-o conferință de presă comună cu Petro Poroșenko.

Cel mai mare pericol la adresa Ucrainei în acest moment, a spus Kerry, este „agresiunea continuă a Rusiei în est”: „Nu există alt nume. Nu vrem un conflict cu Rusia. Nimeni nu vrea asta: nici Petro Poroșenko, nici SUA, nici comunitatea europeană. Vrem o soluție diplomatică, dar nu putem închide ochii în fața tancurilor rusești care intră în Ucraina. a avioanelor de luptă, a rachetelor moderne și armamentului care a trecut granița din Rusia, în ciuda promisiunilor făcute în acordurile de la Minsk”.

„Rusia trebuie să oprească acum sprijinul militar acordat separatiștilor și să se așeze la masa negocierilor pentru a se ajunge la o soluție pe termen lung”. Oficialul american a punctat că trebuie să existe un armistițiu real, nu doar pe hârtie. O dovadă de bunăvoință în acest sens este retragerea imediată a trupelor rusești din estul Ucrainei și închiderea graniței.

Cu privire la conferința de presă comună a lui John Kerry și Petro Poroșenko, Angela Gramada, de la asociația Expert for Security and Global Affairs, a subliniat pentru gândul că s-a pus accentul pe implicarea Rusiei în conflict și necesitatea retragerii susținerii militare și sub alte forme acordată de conducerea acesteia separatiștilor din Lugansk și Donețk: „John Kerry a mai menționat și faptul că ucrainenii trebuie să lupte împotriva corupției și să implementeze reforme, element care sugerează și vina clasei politice de la Kiev pentru instabilitatea internă. Sunt foarte multe lucruri interesante aici, care nu trebuie să fie omise. Vladimir Putin i-a sugerat Angelei Merkel, într-o discuție anterioară, că problema ucraineană ar putea fi soluționată după ‘modelul cecen’, adică bani contra pace. Însuși Putin sugerează ucrainenilor să îi trateze pe separatiști ca pe niște negustori care vând război sau ca pe niște teroriști”.

Americanii discută livrarea de arme ucrainenilor

Unul dintre motivele pentru care Kerry s-a dus la Kiev a fost pentru a discuta despre o eventuală livrare de arme americane către armata Ucrainei, o mișcare extrem de controversată în acest moment, pentru că există temeri că ar intensifica și prelungi acest conflict. Planul are sprijin și din partea republicanilor din Congresul SUA. Fostul prezidențiabil John McCain, președintele Comisiei pentru Forțele armate din Senatul Statelor Unite, a declarat joi că ia în calcul să elaboreze un proiect de lege care să solicite aceste livrări de arme către Ucraina: „Ne gândim la un proiect de lege” pentru livrări de arme către Ucraina, a spus influentul senator american în cadrul unei conferințe de presă, scrie Mediafax. McCain declarase anterior că renunțarea la această inițiativă ar fi „un semn evident de slăbiciune”.

„Deocamdată, nu a fost luată nicio decizie privind oferirea de armament Ucrainei”, a declarat un purtător de cuvânt al Președinției Statelor Unite, citat de CNN, potrivit Mediafax.

Nici pe continentul european subiectul nu a putut fi tranșat. Europarlamentarul PSD/S&D Andi Cristea a povestit ieri pentru gândul că au existat dezbateri aprinse în Comisia pentru politică externă din Parlamentul European, precum și în diverse grupuri de lucru pe subiectul livrării de arme Kievului: „E prezent și aici clivajul est-vest existent în interiorul UE. Statele din Europa Centrala și de Est, prin europarlamentarii lor, dincolo de familia politică pe care o reprezintă, manifestă mai multă înțelegere față de o eventuală livrare de arme Ucrainei, așa cum aceasta a solicitat repetat”.

Interesant de remarcat este și intervenția pe care comandantul șef al NATO, generalul american Philip Breedlove, a avut-o, joi seară, în cadrul emisiunii jurnalistei Christiane Amanpour, de pe CNN. În această intervenție, Breedlove, despre care se credea că ar susține planul furnizării de arme defensive trupelor ucrainene, a subliniat că Occidentul nu ar trebui să încerce să egaleze prezența militară rusească în Ucraina, pentru simplul motiv că, dacă va vrea, Rusia va putea plusa constant. Mai mult, a avertizat generalul american, o înarmare a ucrainenilor ar putea înfuria Rusia, care ar avea pretextul pentru a răspunde mai violent.

„Putin va trece la ofensivă pentru a putea spune apoi: ‘gata, rămânem cu ce am furat, hai să discutăm pacea'”

Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, a vorbit, ieri, în termeni critici despre această ofensivă diplomatică Merkel-Hollande-Kerry în estul Europei: „Este o încercare disperată de a trage Rusia de păr înainte de a călca în abis”, a comentat expertul pentru gândul.

„Avem foarte multe dovezi că Rusia pregătește un asalt final pentru realizarea coridorului terestru spre Crimeea – posibil și spre Transnistria. Masarea de artilerie masivă în zona Mariupol și bombardarea cu artilerie grea a pozițiilor ucrainene e tactica clasică de ofensivă terestră: bumbăcim cu artilerie aversarul și apoi înaintăm. De altfel, asta înseamnă că armata rusă e direct angajată – și implicată în moartea civililor prin baraj de artilerie care a greșit ținta și a căzut în oraș. De ce zic de armata rusă? Pentru că nimeni nu crede că bandele de separatiști au resursele umane capabile să opereze artilerie grea de acel nivel sau că Rusia le-ar da rachete pe mână. E vorba de angajament direct și masiv al armatei ruse”.

Ghinea a subliniat și importanța aspectului economic rusesc în desfășurarea acestui conflict: „Rusia se apropie de faliment. Faliment plus cadavre de soldați într-un război nedeclarat înseamnă că Putin se așteaptă la neliniști interne. Așa că nu mai are timp, trebuie terminat planul: instalarea unui stat de facto în estul Ucrainei, pe model Transnistria. Doar că ar fi un stat patetic cu ce are acum și trebuie să facă cumva legătura cu Crimeea, ca să economisească câteva miliarde de euro necesare pentru pod altfel. Deci, ofensivă rapidă și brutală, cu armata rusă direct implicată, asta cât idioții utili din toată lumea dezbat dacă e bine ca Occidentul să vândă arme Ucrainei. Putin va trece la ofensivă pentru a putea spune apoi: ‘gata, rămânem cu ce am furat, hai să discutăm pacea’. Acestea sunt infomațiile actuale cu care lucrează oficialii europeni și americani. De unde efortul diplomatic”.

ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis