Avocatul Horia Serban Ungur, cel care îi reprezintă pe cei doi cetățeni turci Zavar Zedat si Usta Ilker, acuzați de spionaj și interceptări ilegale, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că cei doi clienți ai săi nu au aflat inițial pentru ce sunt reținuți la Vama Nădlac, autoritățile române spunându-le că doresc să le verifice pasapoartele, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Motivul pentru care au fost reținuți atunci nu era clar, li s-a spus că urmează să li se verifice pașapoartele. Eu cred că se trăgea de timp pentru obținerea mandatului european de arestare. Cei doi au pașapoarte verzi. Pasaportul verde este un pașaport care conferă libertate mai multă față de pașaportul roșu. Sunt pașapoarte diplomatice care nu au nevoie de vize. Din punct de vedere administrativ, sunt valabile. Cred că doar în baza mandatelor de arestare emise de Interpol puteau fi reținuți. De aceea li s-a dat ordonanță de 24 de ore, interval necesar și util pentru sosirea mandatului de la Interpol, care a venit a doua zi”, a declarat avocatul.
Ungur spune că cei doi resping acuzațiile aduse, motivând că sunt ofițeri de rang înalt și că nu făceau nimic ilegal.
„Ulterior, în mandatul de arestare se menționează că în sarcina lor s-au deschis dosare pentru interceptări de convorbiri, înregistrări video și acte de spionaj. Cei doi resping acuzațiile pentru că sunt ofițeri cu grad înalt. În actele de cercetare ei ar fi interceptat o serie de nereguli, afaceri ilegale săvârșite de cetățeni de înalt rang din administrația centrală turcă care țin de spălare de bani și acte de terorism. Cei doi sunt reținuți în prezent în arestul Poliției Timiș, în condiții bune. Ei se tem acum deoarece în țara de origine au fost supuși la acte de tortură. Din acest motiv am formulat o cerere de azil politic, cererea fiind înregistrată și urmând să se soluționeze”, a mai susținut avocatul celor doi cetățeni turci.
El a mai spus că speră ca procedurile legate de solicitarea de azil politic să se finalizeze înainte de expirarea termenului de 39 de zile, interval în care Zavar Zedat si Usta Ilker se află în arest provizoriu și pe care autoritățile turce îl au la dispoziție pentru a trimite documentele solicitate de instanța din România în vederea extrădării.
Cei doi cetățeni turci vor fi reprezentați și de Mehmet Surer, un avocat venit la Timișoara din Ankara.
În aceeași conferință de presă, avocatul turc a povestit prin ce torturi au trecut Zavar Zedat si Usta Ilker în perioada în care au fost în arest preventiv în Turcia. Mai mult, el a spus că, în total, sunt 13 persoane vizate în acest dosar, din care cinci se află în arest preventiv.
„În iunie 2014, Parchetul General din Ankara a întreprins o operațiune. Aceste persoane au fost reținute în iunie, termenul de arest preventiv a fost de patru zile. După cele patru zile au fost luate declarațiile acestora, noaptea. Nevoile fiziologice au avut voie să și le facă doar noaptea, după ce au fost treziți din somn, iar luminile încăperii unde au fost reținuti au fost aprinse în permanență, astfel că nu au dormit în liniște. În aceste condiții li s-au luat declarații. Noi, ca și apărători ai părților, am făcut reclamațiile aferente legat de condițiile la care au fost supuși aceștia. Deoarece nu erau probe la dosar au fost lăsați liberi”, a explicat avocatul turc.
Potrivit acestuia, dispozitivele de interceptare găsite în biroul președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, au fost distruse, nu există amprente care să ateste că cei doi cetățeni turci sunt cei care au montat dispozitivele si nici înregistrări video sau martori.
Mehmet Surer a mai spus că la Ankara sunt zeci de dosare în lucru în acest caz și că sunt vizați peste 400 de ofițeri de rang înalt care „în ultimii cel puțin zece ani au întreprins diferite operațiuni antiterorism”.
Cei doi turci, în vârstă de 40 și 42 de ani, au fost prinși de polițiști în Vama Nădlac, în timp ce încercau să iasă din țară. Ulterior, ei au fost duși la Parchetul Curții de Apel Timișoara, iar procurorii au decis reținerea lor pentru 24 de ore, după care Curtea de Apel Timișoara a decis, vineri, să emită mandate de arest provizoriu pentru o perioadă de 39 de zile pe numele celor doi, ei fiind dați în urmărire prin Interpol.
Purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Timișoara, Cristian Pup, spunea că nu s-a decis extrădarea celor doi cetățeni turci pentru că judecătorii de la Curtea de Apel Timișoara au nevoie de documente suplimentare din partea autorităților turce.
Cetățenii turci erau dați în urmărire internațională pentru infracțiuni asimilate spionajului și interceptări ilegale, infracțiuni pedepsite în Turcia cu 40 de ani de închisoare.
În 4 februarie, o instanță din Istanbul a emis mandate de arestare pe numele a trei persoane suspectate că au montat un microfon în biroul președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în perioada în care acesta deținea funcția de prim-ministru al Turciei.
Erdogan declara, vineri, la o întâlnire cu oameni de afaceri, că doi dintre suspecții care au montat un dispozitiv de interceptare a conversațiilor în biroul său au fost arestați pe teritoriul României, relata site-ul DailySabah.com.
„Doi dintre fugari au fugit inițial în Croația și Ungaria, dar apoi au fost arestați la trecerea prin România”, spunea preșdintele Erdogan, precizând că procedurile pentru extrădare au fost inițiate, iar cei doi vor fi aduși în Turcia „cât mai rapid”.
Cele trei persoane date în urmărire sunt acuzate de interceptarea comunicațiilor unor oficiali, încălcarea vieții private și apartenență la o organizație ilegală. Astfel, aceștia sunt suspectați de apartenență la mișcarea condusă de clericul musulman Fetullah Gulen, un adversar al lui Erdogan acuzat de conspirație în vederea înlăturării președintelui Turciei.
Influentul cleric musulman, care are o rețea de companii în domeniile bancar, educațional și media, trăiește de 15 ani în exil, în statul american Pennsylvania. Fethullah Gulen este în conflict deschis cu Recep Tayyip Erdogan de peste un an, după ce fostul premier devenit președinte l-a acuzat că se află la originea unei anchete de corupție împotriva sa. Regimul Erdogan a inițiat o campanie care vizează companii, în special din domeniul media, care fac parte din sistemul coordonat de Fethulah Gullen.