Iohannis face prima vizită oficială în Franța. Hollande: „Sperăm să cooperăm pentru construcția de autostrăzi, în domeniul energiei nucleare și al apărării”

Investițiile străine, securizarea suplimentară a granițelor externe ale Uniunii Europene înainte de negocierea unui calendar de aderare a României la Spațiul Schengen, criza din Ucraina, dar și „problema sensibilă a romilor” au fost subiectele cele mai importante pe care François Hollande și Klaus Iohannis le-aua abordat astăzi la Paris. Potrivit președintelui Hollande, Franța dorește „o cooperare mai bună în ceea ce privește infrastructura, construcția de autostrăzi, în domeniul energiei, în ceea ce privește energia nucleară, în sectorul serviciilor, mai ales în ceea ce privește apoi și noile tehnologii, tehnologiile informatice și, bineînțeles, în domeniul apărării” și o graniță estică mai sigură a Uniunii Europene și, implicit, a României.

Șeful statului francez nu a omis nici problema romilor, o temă de dispută în ultimii ani în relațiile București-Paris care a cântărit semnificativ în momentele de opoziție a Franței cu privire la un calendar cert de aderare a României la Spațiul Schengen. „De câteva luni, la inițiativa guvernelor noastre, am ajuns la o cooperare în domeniul Poliției mult mai strânsă. Dorim să ajungem la o integrare mai profundă a acestor minorități în România și am stabilit să punem la punct o strategie comună. Avem polițiști din România care lucrează în Franța împreună cu noi pentru ca să luptăm împotriva unor categorii de trafic și am reafirmat voința noastră de a putea vedea reglementată această problemă cu fermitate, dar într-un spirit umanitar”, a nuanțat el atitudinea Fermă pe care Franța a avut-o mult timp, decizând la un moment dat chiar expulzarea romilor.

Imaginea românilor în Franța a fsot etichetată de Iohannis, la rândul său, drept „un subiect extrem de important” discutat la Palatul Élysée. „Suntem încrezători că fapte izolate, atunci când sunt tratate cu luciditate și moderație, nu pot avea un efect negativ de durată asupra unei lungi relații de respect reciproc și colaborare politică și culturală. Am solicitat domnului Președinte Hollande, pentru eforturile noastre, sprijin în domeniul de combatere a oricărui discurs ce reduce o relație solidă la clișee”, a spus președintele.

La capătul discuțiilor cu Hollande, Iohannis a arătat de asemenea că a cerut „sprijinul Franței pentru aderarea României la Spațiul Schengen (…) cât mai curând posibil”, considerând în mandatul său relația relația cu Parisul „drept o prioritate”.

„Voi merge la Palatul Élysée, unde voi avea un dejun de lucru cu președintele Hollande, prim-ministrului Vals, ministrul de Externe și ministrul Economiei din Franța. După aceea, voi avea întâlniri atât cu președintele Senatului francez, cât și cu președintele Adunării Naționale. O prioritate a mandatului meu este substanțierea relațiilor cu statele cu care avem parteneriate strategice încheiate sau relații privilegiate și, desigur, consolidate. Acestea toate trebuie redinamizate și, foarte important, trebuie să arătăm că România ce spune aia și face”, și-a rezumat Klaus Iohannis intențiile, la plecare.

Într-un interviu acordat săptămâna trecută postului TV 5 mesajul său a fost mai explicit: o asumare a problemelor legate de corupție, îndelung invocate de Franța inclusiv în negocierea unui calendar de adrerare a României la Spațiul Schengen, dar și a problemei romilor care „nu poate fi rezolvată de azi pe mâine”.

„Avem relații româno-franceze care depășesc cadrul unui parteneriat simplu, chiar al unui parteneriat strategic. Avem în domeniul culturii, educației, cercetării, relații multiple foarte bune. Francofonia, de asemenea, constituie o zonă de parteneriat foarte important. Vom discuta toate aceste lucruri, chestiuni legate de Uniunea Europeană și, desigur, chestiuni de actualitate, cum ar fi combaterea terorismului și situația din Ucraina”, a arătat Ionannis înainte de a decola spre Paris unde va avea, marți seara. împreună cu soția sa, și prima întâlnire cu românii din diaspora.

De la Paris, președintele va merge joi la primul Consiliu European din mandatul său, la Bruxelles. Două teme sunt anunțate: „Este vorba de lupta împotriva terorismului și consolidarea uniunii economice și monetare. Cu siguranță, vor fi discutate situația din Ucraina și, în acest context, relația Uniunii Europene cu Federația Rusă”, a spus Iohannis al cărui mandat include la acest Summit și negocierea extinderii cu 0,3% a deficitului bugetar pentru România. Suma de aproximativ 500.000.000 de euro care nu se regăsește în acest moment în bugetul aprobat ar urma să fie cheltuită pentru achiziții aferente celor două comandamente NATO care vor fi instalate în România.

Prinsă inițial pe traseul Paris – Bruxelles, prima vizită oficială a lui Iohannis la Berlin a fost amânată în ultimul moment ca urmare a suprapunerii cu funeraliile fostului președinte Richard von Weizsäcker care vor avea loc mâine.