Senatul a aprobat ca țârcovnicii să fie plătiți de la buget

Ei au votat, în acest sens, în favoarea adoptării Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței 11/2014 pentru completarea Ordonanței 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute în România.

Anterior mai mulți senatori au criticat această măsură, arătând că a reprezentat „mită electorală” și că biserica are suficiente resurse financiare să-și plătească țârcovnicii.

Senatorul PNL Marius Pașcan s-a declarat, în timpul dezbaterilor, împotriva adoptării actului normtiv, susținând că aceasta a reprezentat „mită electorală”.

„Cu părere de rău pentru reprezentanții bisericii, în general, unii consideră biserica un subiect tabu, de care nu este bine să te legi. De data aceasta avem de-a face cu o mostră tipică de mită electorală. În 31 iulie anul trecut, Guvernul a descoperit brusc că este o categorie socială și profesională care poate fi «cumpărată lesnicios» și a acordat această posibilitate ca din bugetele locale cantorii, cunoscuți regional ca dascăl, țârcovnic, să beneficieze de bani de la bugetul local”, a spus senatorul PNL.

Potrivit afirmațiilor sale, această măsură, prin care Guvernul Ponta a încercat „să cumpere ceva și din biserică” a venit să completeze o altă suită de amnistii fiscale acordate diverselor categorii o dată cu electorata, cu prima mașină. „Din păcate pentru domnul Ponta, s-a demonstrat că prin bani de la buget nu se poate cumpăra și mântuirea, poate că și de aceea a pierdut și alegerile”, a susținut Pașcan.

„Atâta vreme cât biserica, pe lângă latura sa metafizică și religioasă, are legătură și cu importante proprietăți și venituri proprii, cu donații care sunt nefiscalizate, eu cred că are destule resurse să reușească în acest moment pentru România să își plătească acești cantori. Nu cred că este datoria bugetelor locale să o facă”, a continuat senatorul.

Senatorul PNL Mircea Dobra le-a solicitat colegilor să vadă reacțiile din presă referitoare această măsură, adăugând că „poporul a ajuns să fie sătul de astfel de gesturi”. El a susținut că proiectul trebuie să fie respins.

„Eu nu vreau să fac sperjurururi și mai știe bunul Dumnezeu ce, nu să le cerem banii înapoi, dar un gest decent ar fi să nu o votăm, să lăsăm așa cu cantorii din biserici, că vă asigur eu că nu vor rămâne părinții fără cântăreți. Au funcționat bine până acum și pot funcționa bine și în continuare”, a menționat senatorul.

Acesta a susținut că nu este normal ca 19.000 de oameni să fie puși „în cârca bugetelor locale”.

Senatorul PP-DD Ioan Iovescu a spus că nu este de acord cu această propune și nu o să o voteze. „Cultele neo-protestante, dacă ar fi să ceară lucrul acesta, cred că ar goli bugetele locate complet, la câți oameni avem pe lângă pastori”, a subliniat el.

În replică, senatorul PSD Titus Corlățean, a precizat că ordonanța a fost adoptată în urma unei solicitări mai vechi a Federației Asociațiilor Evreiești, cât și al cultului mozaic din România, în condițiile în care pentru cultul mozaic cantorul este un personal extrem de important.

„În plan intern și internațional, în Israel, ordonanța a fost salutată, ca un sprijin care vine în sprijinul unei comunități care ste redusă numeric și pentru care cultul și biserica reprezintă o modalitate de a duce mai departe identitatea”, a spus acesta, care a afirmat că susține adoptarea actului normativ.

Senatorul PNL Puiu Hașoti subliniat că, indiferent că vin de la bugetul de stat sau de la autoritățile locale, bani care sunt cheltuiți pot greva anumite cheltuieli ale autorităților locale.

Prin ordonanță, în categoria personalului neclerical, care beneficiază de sprijin sub formă de contribuții de la bugetul de stat și de la bugetele locale, a fost inclus cantorul, sau cântărețul bisericesc, cu excepția cultului mozaic, unde respectiva funcție este clericală.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat favorabil proiectul de lege, a precizat în raport că, începând cu iulie 2014, Curtea de Conturi a făcut controale la Consiliile județene și a constatat că s-au efectuat plăți fără bază legală pentru personalul neclerical încadrat în funcția de cantor, marea majorite a CJ sistând integral aceste plăți.

„Astfel, un număr de 18.951 salariați reprezentând personalul neclerical al cultelor, care desfășoară activități conexe actului cultic din această categorie nu își mai primesc drepturile salariale, angajatorilor rămânându-le doar soluția concedierii lor. Se impune asigurarea cadrului legal care să permită utilizarea sumelor din bugetele consiliilor locale destinate sprijinului financiar pentru personalul neclerical care desfășoară activități conexe actului cultic, blocate ca urmare a interpretării neunitare a textelor legale”, se mai arată în raport.