Reacțiile critice după ce senatorii au respins cererea de ridicare a imunității lui Varujan Vosganian pun „sub semnul întrebării capacitatea Senatului de a discerne într-o problemă extrem de serioasă și gravă”, apreciază președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit unui comunicat.
El susține că intervenția președintelui Klaus Iohannis după votul din Senat reprezintă „o critică fără menajamente”.
„Nu mai departe de luni, 9 februarie, președintele Iohannis declara în plenul Camerelor reunite următoarele: «Îmi doresc un Parlament puternic (…) Parteneriatul președintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituție fundamentală a democrației». După votul din Senat, parteneriatul propus de Președinte pentru restabilirea încrederii s-a transformat într-o critică fără menajamente față de opinia exprimată de majoritatea senatorilor”, se arată în comunicat.
Călin Popescu-Tăriceanu precizează că împărtășește opinia președintelui privind necesitatea unei schimbări cerute de electorat cu ocazia alegerilor prezidențiale, dar subliniază că este necesară definirea reperelor acestei schimbări.
„Dacă ar fi să ne ghidăm după ceea ce a spus luni domnul președinte, dar mai ales după criticile deschise ale președintelui la adresa votului din Senat, atunci schimbarea pare mai degrabă în realitate o continuare a politicii inițiate de fostul președinte potrivit căreia instituțiile statului, inclusiv Parlamentul, trebuie să se conformeze direcțiilor propuse de Cotroceni. Această interpretare mi-a fost întărită și de faptul că criticile de ieri au fost continuate azi cu aceeași asprime, chiar dacă ele au fost mascate prin circumscrierea lor în lupta cu corupția”, susține Tăriceanu.
Președintele Senatului este de părere că dosarul instrumentat de Procuratura Generală și pentru care s-a cerut votul Senatului nu se referă la presupusele fapte de corupție ale unui senator, „ci pune în discuție o decizie politică a unui ministru în funcție, concretizată printr-o hotărâre de Guvern”.
„De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii Procurorului general, așa cum își dorea și președintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potențial și a președintelui) și a oricărei autorități publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori”, afirmă Tăriceanu.
„Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor”, adaugă Tăriceanu.
Pe de altă parte, el ține să precizeze că punctul de vedere exprimat nu reprezintă „o critică” la adresa șefului statului. „El derivă însă din necesitatea ca, în calitatea mea de președinte al Senatului României, să apăr rolul acestei instituții fundamentale a democrației în arhitectura constituțională și să subliniez poziția sa independentă și legitimă în raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu și nu într-un caz particular”, afirmă Călin Popescu-Tăriceanu.
Senatul a respins, joi, solicitarea Parchetului General de încuviințare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian.
Președintele Klaus Iohannis a scris, joi, pe Facebook, că se aștepta ca Senatul să încuviințeze cererea de începere a urmăririi penale în cazul senatoului PNL Varujan Vosganian, precizând că votul senatorilor arată că nu s-a înțeles pe deplin necesitatea schimbării.
„Mă așteptam ca Senatul să încuviințeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înțeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât și în recentul discurs ținut în plenul Parlamentului”, a scris, joi, pe Facebook, președintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European.