UPDATE 15:55 „Noua cerere formulată de DNA către Parlament pentru arestarea preventivă a Elenei Udrea reprezintă un exces. Avem de-a face cu o situație fără precedent în istoria juridică a României ca, pe numele aceleiași persoane, să se ceară atâtea mandate de arestare. Spectacolul generat astăzi, prin noua cerere de arestare, face parte dintr-o strategie de a pune presiune pe completul de judecată de la Înalta Curte care va judeca mâine contestația depusă de avocații Elenei Udrea, în contextul în care există șanse foarte bune ca aceasta să fie aprobată”, a transmis Elena Udrea, pe pagina de Facebook.
UPDATE 14:15 Elena Udrea a plecat de la DNA, ea fiind dusă înapoi în arest, după ce procurorii i-au adus la cunoștință că are calitatea de suspect în dosarul „Gala Bute” și i-au prezentat acuzațiile, avocatul acesteia spunând că prioritară acum este contestația la arestare, care se judecă marți, la ICCJ.
UPDATE 13:55 Dinu Pescariu a ajuns și el la DNA. Omul de afaceri este unul dintre denunțătorii Elenei Udrea, în dosarul Microsoft. Pescariu este și el vizat în acest dosar, procurorii acuzându-l că că i-a dat Elenei Udrea 500.000 de euro „pentru a-i rezolva problemele din justiție”. Mai multe detalii, aici.
Direcția Națională Anticorupție cere un nou aviz de la Camera Deputaților pentru urmărirea penală și arestarea preventivă a Elenei Udrea, pentru trei noi fapte de luare de mită, în dosarul Gala Bute, privind contracte încheiate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului cu mai multe firme.
Procurorii DNA au identificat încă trei acuzații de luare de mită, în cazul Elenei Udrea, iar șefa DNA, Laura Codruța Kovesi a transmis deja procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție referatul cauzei, pentru a sesiza și Camera Deputaților, care ar trebui să dea un nou aviz pentru începerea urmăririi penale și arestare preventivă.
„Prezenta cerere este formulată în cauza în care se efectuează acte de urmărire penală în legătură cu atribuirea și folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în perioada 2010 – 2012. […] Ulterior, au apărut noi elemente ce au conturat suspiciunea săvârșirii unor alte fapte, care nu erau cunoscute la momentul sesizării Camerei Deputaților. Unele dintre aceste fapte intră în conținutul infracțiunii de luare de mită pentru care a fost obținut avizul Camerei Deputaților și completează latura obiectivă a acesteia, iar celelalte fapte întrunesc elementele constitutive a două noi infracțiuni de luare de mită”, se arată în comunicatul DNA.
Astfel, procurorii anti-corupție vorbesc despre luare de mită în trei cazuri diferite: în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company S.A. cu UAT Cavnic și UAT Borsec, în legătură cu plățile efectuate de Compania Națională de Investiții către S.C. Consmin S.A și în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company S.A. și S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. cu UAT Lupeni și UAT Petroșani.
În primul caz, procurorii susțin că, în 2010, Elena Udrea a primit în mod indirect mai multe foloase materiale de la firma S.C. Termogaz Company S.A., „pentru a aproba finanțarea la timp a contractelor de lucrări încheiate de această societate cu mai multe unități administrativ teritoriale în cadrul programului „Schi pentru România””.
„La 24.08.2010 și 20.12.2010, S.C. Termogaz Company S.A. a transferat suma totală de 695.367,06 lei în patrimoniul inculpatului Lungu Ștefan, consilierul personal al ministrului, prin intermediul mai multor contracte fictive de achiziție, prin care o societate controlată de intermediar a fost interpusă în raporturile dintre Termogaz Company și furnizorii obișnuiți ai acesteia. Suma menționată reprezintă 10% din valoarea plăților efectuate de minister către UAT Cavnic și UAT Borsec în contul lucrărilor efectuate de S.C. Termogaz Company S.A”, transmit procurorii.
În cea de-a doua acuzație de luare de mită este vizată și Ana Maria Topoliceanu, pe atunci director al Companiei Naționale de Investiții, având calitatea de suspect. Potrivit DNA, cele două au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei S.C. Consmin S.A. „pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menționată în baza contractelor încheiate cu Compania Națională de Investiții”.
„Astfel, după ce Compania Națională de Investiții realiza plățile către S.C. Consmin S.A. pentru lucrările efectuate, administratorul societății dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de Lungu Ștefan, S.C. Last Time Studio S.R.L., în baza unor contracte de consultanță fictive. În acest mod, s-au realizat 5 plăți, în valoare totală de 335.486 lei. La rândul său, Lungu Ștefan dădea banii primiți lui Breazu Liberiu Tudor, persoană apropiată atât de Udrea Elena Gabriela, cât și de Topoliceanu Ana Maria. Plățile se realizau fie în numerar, fie prin intermediul societății S.C. Ekaton Consulting S.R.L. administrată de Breazu Liberiu Tudor, în baza altor contracte fictive de consultanță. În acest mod, s-au realizat 4 transferuri bancare în valoare totală de 209.762 lei și o plată în numerar de aproximativ 90.000 lei. O parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui Topoliceanu Ana Maria, care le-a predat la rândul său lui Udrea Elena Gabriela. Diferența a fost folosită de Breazu Liberiu Tudor pentru a plăti diferite cheltuieli ale lui Udrea Elena sau ale lui Topoliceanu Ana Maria”, se mai arată în comunicatul DNA.
O a treia infracțiune de luare de mită se referă la faptul că Elena Udrea, în 2011, a cerut și a primit de la Adrian Gradea, foloase materiale de 10% din plățile ministerului pentru contractele încheiate cu S.C. Termogaz Company S.A. și S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., în schimbul garanției că finanțările vor fi aprobate la timp.
„Astfel, la data de 7 februarie 2011, Udrea Elena Gabriela i-a cerut lui Gardean Adrian ca din sumele primite de la minister să facă mai multe „sponsorizări”, transmițându-i că trebuie să discute detaliile cu Nastasia Gheorghe, secretarul general al ministerului. Ulterior, Udrea Elena Gabriela i-a cerut lui Nastasia Gheorghe să îi comunice lui Gardean Adrian că suma solicitată este în cuantum de 10% din valoarea plăților efectuate și care urmau să fie efectuate în cursul anului 2011.
Urmare acestei solicitări, în vara anului 2011, Gardean Adrian i-a înmânat 200.000 euro lui Lungu Ștefan, care i-a predat lui Nastasia Gheorghe, însă banii au fost restituiți de acesta după o zi, invocând riscul ca fapta să fie denunțată organelor de urmărire penală. În data de 06.10.2011 Gardean Adrian a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasărilor care urmau să fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. și de S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.Cu același prilej, Nastasia Gheorghe i-a transmis lui Gardean Adrian, la cererea lui Udrea Elena Gabriela, că suma remisă nu acoperea procentul solicitat de ministru, având în vedere valoarea totală a plăților care urmau să fie efectuate către cele două societăți, iar pentru diferență i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 lei în conturile unei societăți controlate de Obreja Rudel”, precizează DNA.
Concret, suma de 900.000 de euro a ajuns la Elena Udrea, dată de Gheorghe Nastasia, iar restul de 300.000 de lei a fost transferată de S.C. Termogaz Company S.A. în contul S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, în baza unui contract fictiv de publicitate.
În dosarul Gala Bute, Camera Deputaților a încuviințat, în 9 februarie, urmărirea penală și arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și luare de mită.
DNA a precizat că, ulterior, în această cauză au apărut noi elemente „ce au conturat suspiciunea săvârșirii unor alte fapte, care nu erau cunoscute la momentul sesizării Camerei Deputaților”.
„Unele dintre aceste fapte intră în conținutul infracțiunii de luare de mită pentru care a fost obținut avizul Camerei Deputaților și completează latura obiectivă a acesteia, iar celelalte fapte întrunesc elementele constitutive a două noi infracțiuni de luare de mită”, arată DNA.