Prima pagină » Știri politice » REȚEAUA prin care banii publici ajung în firmele aleșilor locali

REȚEAUA prin care banii publici ajung în firmele aleșilor locali

În România, aproape jumătate dintre consilierii județeni și locali verificați de Agenția Națională de Integritate dețin sau administrează cel puțin o firmă. Vezi lista celor care au câștigat cel puțin 100.000 euro din contracte cu statul

Un raport al Agenției Naționale de Integritate (ANI) arată că, în mandatul 2008-2012, 42% din consilierii locali și 45% din consilierii județeni din cei aproape 3.000 verificați erau acționari la una sau mai multe firme. Dacă nu erau ei, erau jumătățile lor mai bune: 87 de soți sau soții de consilieri locali și 128 de soți sau soții de consilieri județeni aveau cel puțin o firmă. În total, aleșii locali din consiliile județene și locale, verificați de ANI, dețineau, împreună cu soții sau soțiile lor, aproape 2.900 de firme, conform ANI.

Acest întreg mușuroi de firme legate direct la aparatul de partid s-a conectat firește la banii statului, direct sau indirect și nedovedit încă. ANI constata, la începutul evaluării sale, că 190 de aleși locali cu 223 de firme (ale lor sau ale soților și soțiilor lor) încheiaseră peste 800 de contracte chiar cu autoritățile publice pentru care lucrau. Banii sifonați astfel de la stat se ridicau la peste 26 de milioane de euro.

Politic vorbind, toate partidele au folosit această practică ilegală. Configurația politică a aleșilor locali cu contracte la autoritățile publice unde lucrau arăta astfel: 60 la PSD cu 93,7 milioane lei încasate, 59 la PDL cu 11 milioane lei încasate, 27 la PNL cu 8 milioane lei încasate, 12 la UDMR, 4 la PC, 18 independenți și 10 de la alte partide.

Sursa: ANI.

Până la finalul evaluării ANI însă, mulți au scăpat neatinși de lege, cu banii încasați de la stat în propriile firme. ANI nu a putut să îi dovedească pe toți. La final, din cei 190 de aleși locali găsiți cu firme conectate la bugetele locale, doar 78 au fost găsiți în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese. Ei și cele 105 firme ale lor sau ale soților și soțiilor încasaseră 8,5 milioane de euro de la bugetele locale pe care le păstoreau.

Configurația politică se schimbase și ea, la fel și clasamentul financiar. PSD a fost detronat de pe primul loc de PDL, astfel: 28 de la PDL cu 5 milioane lei încasate, 22 de la PSD cu 9,42 milioane lei încasate, 13 de la PNL cu 4,2 milioane lei încasate, 3 de la UDMR cu 25,38 milioane lei încasate, unul de la PC, 4 independenți și 7 de la alte partide cu 8,4 milioane lei încasate.

Sursa: ANI.

ANI a explicat faptul că 112 cazuri de aleși locali le-au scăpat printre degete prin mai multe motive: fie că legea 161/2003 privind conflictul de interese și incompatibilitățile fusese ocolită de aleșii locali respectivi, aceștia încheind alte tipuri de contracte decât cele prevăzute de legea respectivă; fie că aleșii au încheiat contractele în afara perioadei de evaluare a mandatului legal de consilier – 2008-2012; aleșii locali au informat Consiliile Locale sau Județene despre firmele pe care le dețin, astfel că nu au mai putut intra sub incidența juridică a conflictului de interese; aleșii locali au folosit alte firme sau persoane apropiate pentru a controla firmele care au obținut propriu-zis contractele publice.

Gândul vă prezintă numele consilierilor locali și județeni care au câștigat cei mai mulți bani, peste 100.000 de euro, din contractele cu statul, precum și numele celor pe care ANI i-a scăpat printre degete, din cauza prevederilor legale lacunare sau interpretabile, conform explicațiilor oficiale.

1. Domokos Palffy (consilier județean Harghita, UDMR): 6,1 milioane de euro

Foto: szekelyhon.ro

Palffy este consilierul care a câștigat cei mai mulți bani din contracte pe care instituția publică unde a fost ales (Consiliul Județean Harghita) le-a acordat firmelor sale de construcții și transport. În perioada 2008-2012, firmele consilierului județean UDMR Palffy au câștigat contracte de 25,38 milioane lei (aproximativ 6,1 milioane de euro) de la Consiliul Județean Harghita. În iunie 2012, ANI a constatat că Palffy este incompatibil cu funcția pe care o deține și că s-a aflat în tot acest timp în conflict de interese și l-a acuzat pe acesta că a participat la luarea unor decizii în urma cărora firmele sale au câștigat 43 de contracte de transport și de reparații de drumuri județene.

În septembrie 2013, Palffy a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de președintele CJ Harghita, Csaba Borboly (UDMR), fiind acuzat de conflict de interese penal, instigare la fals și operațiuni financiare incompatibile cu funcția pe care o deține.

Procurorii DNA arată că Palffy a participat la votarea bugetelor Consiliului Județean Harghita prin care au fost alocate consecutiv sume de bani pentru proiecte de investiții în infrastructura județului Harghita, întreținere și reparații de drumuri județene, banii fiind destinați unor contracte de executare de lucrări.

Printre beneficiarii acestor contracte a fost și firma Stravia Group, administrată de Palffy și deținută în acte de sora acestuia. Palffy a participat chiar la recepția lucrărilor făcute de propria firmă și a semnat procesele verbale în acest sens, susține DNA, care a analizat 40 de contracte câștigate de Stravia Group de la Consiliul Județean Harghita, în valoare de 25,35 milioane lei. Prejudiciul stabilit de DNA, doar pentru perioada 2010-2011, a fost de 1,13 milioane euro.

Firma lui Palffy a fost favorizată în mod direct și discreționar și de șeful CJ Harghita, Borboly Csaba.

2. Dumitru Olteanu (consilier local Mioveni, PSD): 5,56 milioane euro

Dumitru Olteanu este acuzat de ANI de conflict de interese, după ce în perioada 2009-2013 a votat, din postura de consilier local PSD al orașului Mioveni, bugetele locale prin care au fost prevăzute și sume către Clubul Sportiv Mioveni, echipa de fotbal locală, unde Olteanu era președinte.

Consiliul Local Mioveni a încheiat 5 ani la rând contracte de finanțare a clubului de fotbal, în valoare de 23,94 milioane lei (aproximativ 5,56 milioane euro), bani pe care Olteanu i-a folosit în dezvoltarea echipei, care în perioada respectivă a ajuns și în Liga I. Olteanu a contestat raportul ANI, judecându-se în prezent cu instituția la Curtea de Apel București.

3. Iosif Balogh (consilier județean Mureș, UDMR): 5,54 milioane euro

Foto: tirgumuresanul.ro

Aflat la al treilea mandat de consilier județean în Mureș, Iosif Balogh a fost declarat în conflict de interese de către ANI, iar instanța a confirmat verdictul. Balogh conducea Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism din CJ Mureș și, în același timp, era manager general al firmei Multi Prod Impex, unde lucrase anterior, timp de 10 ani, ca tehnician constructor. CJ Mureș a încheiat cu firma lui Balogh 56 de contracte de execuție de lucrări, în valoare de 21,6 milioane lei (aproximativ 5,54 milioane euro).

Inspectorii ANI au sesizat și Parchetul Curții de Apel Mureș, însă procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale.

4. Dumitru Dobrică (consilier județean Buzău, PSD): 5,4 milioane euro

Foto: stradadebuzau.ro

Dobrică este acuzat de ANI că în perioada 2010-2013, cât a fost consilier județean la Buzău, a participat la adoptarea a 23 de hotărâri ale CJ Buzău, prin care s-au stabilit sumele de bani pentru contracte cu firma Petro Consind, la care Dobrică, soția și fratele său figurau ca angajați. De altfel, firma a aparținut oficial soției lui Dobrică, Veronica, însă aceasta a renunțat la ea în favoarea unui anume Emil Mugurel Popa.

În perioada respectivă, CJ Buzău a încheiat cu Petro Consind 29 de contracte și 6 acte adiționale, în valoare totală de 72,47 milioane lei (aproximativ 16,5 milioane euro). O altă firmă a lui Dobrică, în care el, soția și fratele sunt asociați – Mecan Construct, a câștigat de la CJ Buzău 18 contracte, din care a încasat până la finalul anului 2013 suma totală de 5,4 milioane de euro. Dobrică, soția sa și fratele său au câștigat venituri salariale de la ambele firme, în toată această perioadă, conform ANI.
În prezent, Dumitru Dobrică se judecă cu ANI la Curtea de Apel Ploiești.

5. Daniel Akos Mora (senator PNL, fost consilier județean Mureș): 3,84 milioane euro

Pe vremea când era consilier județean la Mureș, liberalul Daniel Akos Mora a fost acuzat de ANI că s-a aflat în incompatibilitate, fiind în același timp patron sau asociat la firmele Natur Fruct, Moragroind, Hoptrade și MRG AG. Din 2008 până în 2011, firma lui Mora Moragroind a încheiat mai multe contracte cu instituții aflate în subordinea CJ Mureș (Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Municipal „Dr. Ghe. Marinescu” Târnăveni), dar și cu alte instituții publice din Mureș – Inspectoratul Școlar Județean Mureș, Primăria Suplac, Primăria Crăiești, Primăria Iernut, Consiliul Local Breaza, Primăria Sighișoara). Valoarea totală a contractelor s-a ridicat la 15.689.344 lei (aproximativ 3,84 milioane euro).

La firma Moragorind, Mora deținea, pe lângă calitatea de acționar, și funcția de director. Din postura de consilier județean, el cunoștea planurile de investiții ale CJ Mureș, participând la luarea deciziilor, lucru care l-a ajutat în câștigarea licitațiilor respective. Ba chiar contractele cu firma lui Mora au beneficiat de acte adiționale care au mărit valoarea contractelor, precum și de extinderea termenelor de execuție a lucrărilor, a arătat ANI.

În 2013, Mora a pierdut definitiv procesul cu ANI, instanța supremă declarându-l în stare de incompatibilitate, verdict care ar fi trebuit să ducă la pierderea mandatului de senator. Senatul a refuzat însă să pună în aplicare decizia instanței supreme, Mora fiind și în prezent senator.

6. Gheorghe Bunea Stancu (președintele Consiliului Județean Brăila, PSD): 2,5 milioane euro

Foto: Mediafax.

Președintele CJ Brăila, Bunea Stancu, are două procese cu ANI, care l-a acuzat de conflict de interese administrativ și penal.

Baronul PSD de Brăila este acuzat că a semnat decizii ale CJ Brăila și contracte de asociere ale acestei instituții cu FC Brăila, clubul de fotbal local, precum și cu Asociația Sportivă Handbal Club „Dunărea” Brăila, în valoare totală de 7,51 milioane lei. Cele două cluburi avea ca acționari majoritari firmele Concivia și Hercules, deținute la rândul lor de firma Bursagrirom, a lui Bunea Stancu. Bunea Stancu a semnat chiar și actele pentru folosirea unui autoturism al CJ Brăila de către clubul de handbal brăilean, deținut de el.

În al doilea caz, ANI l-a acuzat pe Bunea Stancu de faptul că, din postura de șef al CJ Brăila, a semnat 5 contracte în valoare de 3,38 milioane lei cu firma Concivia, pe care o deține prin propria sa firmă, Bursagrirom.

În total, Bunea Stancu este acuzat că a folosit în scop personal aproape 11 milioane de lei din bugetul județean, adică aproximativ 2,5 milioane de euro. Șeful CJ Brăila se judecă în prezent cu ANI. El a pierdut în primă instanță primul proces, în care sunt implicate cluburile sportive brăilene deținute de el, însă a atacat decizia la instanța supremă. Cel de-al doilea proces este încă pe rolul instanței de fond.

7. Tulit Attila (consilier județean Covasna, UDMR): 1,92 milioane euro

Firmele consilierului județean trecut de la UDMR la PCM au încheiat în perioada 2009-2011 5 contracte, 4 acte adiționale și trei acorduri de asociere cu CJ Covasna, Spitalul Județean Sfântu Gheorghe și Direcția de Drumuri și Poduri Covasna. Astfel, firmele lui Tulit (la una dintre ele era acționar mama sa) Consic și Proiect Covasna au încasat de la Consiliul Județean suma de 8,14 milioane lei (aproximativ 1,92 milioane euro).

Tulit a pierdut procesul cu ANI, instanța supremă luând decizia că acesta s-a aflat în incompatibilitate.

8. Pavel Mercea (consilier local Oradea, PSD): 1,8 milioane euro

Foto: bihorstiri.ro

Mercea a fost acuzat de ANI de incompatibilitate, după ce a participat, din postul de consilier local în Oradea, la încheierea a 38 de contracte privind servicii de proiectare, cu firmele la care avea acțiuni – Proiect Bihor și Biaproiect Imob. Contractele valorau 7,5 milioane de lei (aproximativ 1,8 milioane de euro).

Mercea a contestat raportul ANI până la instanța supremă, dar a pierdut procesele.

9. Dumitru Mărcuț (consilier local comuna Călinești-Oaș, Satu Mare): 870.000 euro

Foto: Facebook

Fostul consilier local din Călinești-Oaș a fost acuzat în iulie 2014 de inspectorii ANI că s-a aflat în conflict de interese în perioada mandatelor sale. Astfel, în 2009 și 2011, Mărcuț a luat parte la adoptarea unor hotărâri ale Consiliului Local, prin care se aproba documentația tehnică de execuție și scoaterea la licitație a proiectului rețelei de canalizare și a stației de epurare a apelor uzate din localitate. Contractul, în valoare de 3,69 milioane lei (aproximativ 870.000 euro) a fost câștigat apoi de firma Flowtex Technology din Mediaș, care ulterior a subcontractat lucrarea firmei Cristal Marica, administrată și deținută în parte chiar de Dumitru Mărcuț.

Raportul ANI a fost înaintat și procurorilor. Mărcuț a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Oradea.

10. Liviu Lupu (consilier local Brașov, PSD): 800.000 euro

Foto: brasovnews.ro

Liviu Lupu a fost acuzat de ANI de conflict de interese, după ce timp de 4 ani, în perioada 2008-2011, a luat decizii, a votat și a semnat, din postura de consilier local, contracte cu propriile sale firme.

Firmele lui Lupu, Amrita Com și Protector Agency, au câștigat licitații ale CL Brașov în valoare de 3,29 milioane lei (aproximativ 800.000 de euro).

Lupu a pierdut procesul cu ANI în primă instanță și se judecă la instanța supremă.

11. Dumitru Domnariu (consilier județean Sibiu, PDL): 750.000 euro

Foto: turnulsfatului.ro

Fostul consilier județean a încheiat prin firma sa de produse petroliere Euroil, 6 contracte cu instituții din subordinea CJ Sibiu, precum spitale sau Drumuri și Poduri Sibiu, pentru vânzarea de carburanți. Contractele se ridicau la valoarea de 3,09 milioane lei (aproximativ 750.000 de euro).

ANI l-a acuza pe fostul consilier de incompatibilitate. În septembrie 2014, Dumitru Domnariu a fost ridicat de procurorii DIICOT într-un dosar de evaziune fiscală în care sunt implicați benzinarii din Sibiu și în care prejudiciul este estimat la 8 milioane de euro. Domnariu este cercetat în libertate. El a mai fost implicat și în dosarul de evaziune fiscală în care este cercetat fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar.

12. Adrian Samson (consilier județean Vaslui, PNL): 600.000 euro

Foto: husi.info

Liberalul Adrian Samson a fost acuzat de ANI că, în perioada cât a fost consilier județean la Vaslui, s-a aflat în stare de incompatibilitate. Instituția respectivă a încheiat trei contracte în valoare de 2,54 milioane lei (aproximativ 600.000 de euro) cu firma de construcții a lui Samson, Sam-Mar Construct.

Adrian Samson a câștigat însă procesul cu ANI, instanța supremă confirmând decizia Curții de Apel Iași de a anula raportul de evaluare făcut de ANI.

13. Constantin Nicolescu (președintele Consiliului Județean Argeș, PSD): 415.000 euro

Foto: Mediafax.

Fostul baron PSD de Argeș, Constantin Nicolescu, a fost acuzat de ANI că s-a aflat în conflict de interese, după ce instituția pe care o conducea a încheiat mai multe contracte cu firmele sale sau ale soției sale.

Astfel, CJ Argeș și instituții aflate în subordinea acestuia au încheiat 14 contracte în valoare de 1,13 milioane lei cu firmele Autopro Mond și Mac Auto, deținute chiar de Nicolescu, precum și 12 contracte de 303.262 de lei cu aceleași firme, plus Dinik Mar Arg, deținută de soția lui Nicolescu, Viorica.

În perioada 2006-2010, firma Autopro Mond a lui Nicolescu a avut și comenzi de 124.327 de lei de la instituții și servicii publice din subordinea CJ Argeș. În total, firmele familiei Nicolescu au câștigat 1,56 milioane lei (aproximativ 415.000 euro) din bugetul CJ Argeș condus de Nicolescu.

Dintre aceste contracte, 9 au fost semnate chiar de Nicolescu, iar 5 au fost semnate cu aprobarea acestuia.

Constantin Nicolescu a pierdut procesul cu ANI în 2014, fiind declarat incompatibil de instanța supremă și având interdicție de a mai deține o funcție publică timp de 3 ani, până în 2017.

14. Dumitru Drăghici (primarul comunei Sălătrucel, Vâlcea, PNL): 300.000 euro

Foto: radicalonline.info

Primarul liberal din Sălătrucel a fost acuzat în 2013 de conflict de interese, dar și de abuz în serviciu, după ce a semnat un contract de arendare între Primărie și Asociația locală a crescătorilor de bovine, ovine, porcine și albine Sălătrucel, unde Drăghici era președinte. În baza acestui contract, Asociația a primit de la APIA subvenții de 1,31 milioane lei (aproximativ 300.000 de euro), în perioada 2010-2012.
Primarul Drăghici a pierdut procesul cu ANI în primă instanță și acum se judecă la instanța supremă.

15. Mircea Ionel Rață (consilier local Brașov, PDL): 235.000 euro

Foto: monitorulexpres.ro

Consilierul local din Brașov a fost acuzat de ANI de incompatibilitate, după ce în perioada mandatului său, 2008-2012, a participat la încheierea a 25 de contracte de prestări de servicii și a 5 comenzi pe bază de factură între Primăria Brașov sau instituții locale aflate în subordine și firmele Poliplast, Curier Press și Tipotex. Rață era acționar al acestor trei firme, iar valoarea contractelor s-a ridicat la 974.785 lei (aproximativ 235.000 euro).

Rață a pierdut procesul cu ANI în 2012 și a primit interdicția de 3 ani de a mai deține vreo funcție publică.

16. Mihai Iulian Șlic (consilier local Bacău, PDL): 200.000 euro

Foto: agendaconstructiilor.ro

Consilierul local din Bacău a participat la aprobarea a 6 contracte, în valoare de 843.246 lei (aproximativ 200.000 de euro), cu firme la care era acționar  – Conbac și Profinstal. Firmele sale au executat lucrări de proiectare și construire de rețele de aprovizionare pentru săli de sport.

ANI l-a acuzat de conflict de interese, incompatibilitate și fals în declarații. Șlic a pierdut procesul cu ANI în 2014, primind interdicția de 3 ani de a mai deține funcții publice.

17. Toma Ioniță (consilier județean Prahova, PSD): 190.000 euro

Foto: ph-online.ro

Consilierul județean a fost acuzat de conflict de interese penal, incompatibilitate și fals în declarații, firmele sale având 15 contracte de furnizare de materiale de construcții, de prestări servicii, de executare lucrări de infrastructură, de întreținere, revizie echipamente și reparații, încheiate cu CJ Prahova și instituții subordonate. Valoarea contractelor și a 14 achiziții directe s-a ridicat la peste 825.000 lei (aproximativ 190.000 euro). Ioniță figura la vremea evaluării ca acționar în 12 firme.

Ioniță a pierdut procesul cu ANI la instanța de fond și se judecă în prezent la instanța supremă.

18. Manuel Avramescu (consilier local sectorul 6, București, PNL): 145.000 euro

Consilierul liberal a participat din postura sa oficială la aprobarea a 3 contracte de furnizare de servicii în valoare de 624.837 lei (aproximativ 145.000 euro), cu firma sa Emaster Solutions.

ANI l-a acuzat de conflict de interese și incompatibilitate, iar Avramescu a pierdut procesul în 2014, primind interdicția de 3 ani de a mai deține funcții publice.

19. Gavrilă Țărmure (consilier local Bistrița, PNL): 125.000 euro

Foto: rasunetul.ro

Consilierul liberal din Bistrița a luat parte la ședințele consiliului local prin care s-au aprobat finanțările Fundației Societatea de Concerte Bistrița, al cărei fondator și președinte este el însuși. Consiliul Local a aprobat bugetarea unor proiecte sau contracte de prestări serivii cu Fundația condusă de Țărmure, prin care 529.000 de lei (aproximativ 125.000 euro) din bugetul local au ajuns la Fundație.

Din acești bani, au fost plătite și salariile lui Țărmure de la Fundație, în anii 2009 și 2010, în sumă totală de 53.000 de lei. El a pierdut procesul pe fond cu ANI și se judecă la instanța supremă.

20. Ion Năftănăilă (primarul comunei Albeștii de Muscel, Argeș, PDL): 110.000 euro

Foto: argesul.ro

Primarul PDL din comuna Albeștii de Muscel, județul Argeș, a semnat acte adiționale la contractul de concesiune dintre Primărie și Asociația Crescătorilor de Animale și Proprietarilor de Păduri din localitate. Tot el era și președintele Asociației respective. Pe baza acestui act, APIA a plătit subvenții de 458.523 lei (aproximativ 110.000 euro).

Raportul de incompatibilitate întocmit de ANI a fost preluat de procurorii DNA, care l-au trimis pe acesta în judecată în 2011, acuzându-l de folosire de documente ori declarații false în baza cărora a obținut pe nedrept fonduri europene, schimbarea destinației fondurilor europene și de conflict de interese.

Procurorii au arătat că, în afară de faptul că Năftănăilă a obținut banii de subvenție ilegal, el a și redirecționat o parte din bani, către Asociația Județeană de Fotbal Argeș sau către Primăria pe care o conduce, sub formă de sponsorizări.

Năftănăilă a fost condamnat în martie 2014 la 3 ani de închisoare cu suspendare și la restituirea către APIA a peste 200.000 de lei. Sentința nu este însă definitivă, iar primarul a atacat-o la instanța supremă.

Aleșii locali pe care ANI i-a scăpat

1. Corneliu Ptașnec (consilier local Piatra Neamț, PSD): 5,44 milioane euro. Firmele lui Ptașnec – Publiserv, Drupo și Locativ Serv, au încheiat 36 de contracte în valoare de 23,4 milioane lei (aproximativ 5,44 milioane euro) cu instituția unde același Ptașnec era consilier local.

2. Ion Dumitrache (consilier județean Constanța, PSD): 1,31 milioane euro. Firmele lui Dumitrache – Eurosantis și Sapro, au încheiat 59 de contracte cu CJ Constanța, în valoare de 5,67 milioane lei (aproximativ 1,31 milioane lei). Dumitrache este vicepreședinte al PSD Constanța, filială condusă de Radu Mazăre.

3. Victor Roman (consilier județean Vrancea, PSD): 1,23 milioane euro. Firmele lui Roman, în prezent deputat PSD – Roman Impex Prest și Eco Rino, au încheiat 51 de contracte cu CJ Vrancea, în valoare de 5,3 milioane lei (aproximativ  1,23 milioane euro). Roman este de asemenea vicepreședinte PSD Vrancea, filială condusă de Marian Oprișan.

4. Vasile Băluță (consilier local Târgoviște, PDL): 1,12 milioane euro. Firmele sale Carpatmontana Serv și UV Service au încheiat 30 de contracte cu Primăria, în valoare de 4,84 milioane lei (aproximativ 1,12 milioane euro).

5. Leonard Cadăr (fost consilier județean Neamț, PDL): 300.000 euro. Actualmente senator PSD, Cadăr a părăsit PDL, după ce l-a consiliat pe Gheorghe Ștefan, șeful CJ Neamț, apropiat al Elenei Udrea. Firma lui Cadăr, Lemon Com, a încheiat 10 contracte cu CJ Neamț, în valoare de 1,3 milioane lei (aproximativ 300.000 euro).

6. Virgil Sandu Leah (consilier județean Arad, PDL): 290.000 euro. Consilierul județean PDL a fost găsit în incompatibilitate de ANI, care a constatat că în perioada 2008-2012, firma lui Leah, Burza SRL, a încheiat 8 contracte și 6 acte adiționale în valoare de 1,21 milioane lei (aproximativ 290.000 euro) cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad, aflată în subordinea Consiliului Județean Arad.

7. Aurel Simion (consilier județean Vâlcea, PDL): 145.000 euro. Consilierul județean a încheiat, prin firma sa Avi Gris, 12 contracte cu CJ Vâlcea sau instituții din subordinea sa, în valoare de 602.608 lei (aproximativ 145.000 euro).

8. Liliana Sima (consilieră locală Giurgiu, PSD): 135.000 euro. Liliana Sima a încheiat prin firma sa Panesim SRL 6 contracte cu autoritățile locale din Giurgiu, în valoare de 567.550 lei (aproximativ 135.000 euro).

9. Ilie Ionescu (consilier local sectorul 2, București, PDL): 75.000 euro. Ionescu a încheiat prin firma sa, Raluca SRL, un contract cu autoritățile locale, în valoare de 304.745 lei (aproximativ 75.000 euro).