„În măsura în care elevii majori sau părinții/reprezentanți legali ai elevilor minori doresc să opteze pentru participarea la ora de Religie după data de 6 martie, precizăm că acest lucru este posibil, în conformitate cu prevederile legale ce statuează exercitarea acestui drept”, arată Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS), într-un comunicat de presă.
Potrivit oficialilor Ministerului Educației, unul dintre motivele pentru care MECS a stabilit data de 6 martie 2015 ca termen-limită pentru colectarea opțiunilor de a studia disciplina Religie este și faptul că în 9 martie se împlinesc cele 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial (MO) a deciziei Curții Constituționale, „dată începând de la care prevederea declarată neconstituțională își încetează efectele juridice”.
„Stabilirea zilei de 6 martie ca termen-limită pentru colecatrea opțiunilor nu înseamnă că, după această dată, orice solicitare va fi respinsă. Nu, școlile vor putea primi opțiuni și peste acest termen”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Un alt motiv este că, în ceea ce privește anul școlar 2015-2016, stabilirea disciplinelor opționale se face în această perioadă.
„În baza caracterului opțional al participării la studiul disciplinei Religie, a nevoii de a prefigura necesarul de cadre didactice pentru această disciplină și a obligației MECS de a asigura necesarul de personal didactic prin scoaterea la concurs a catedrelor vacante, opțiunile pentru participarea la orele de Religie din anul școlar viitor trebuiau făcute în această perioadă”, au precizat oficialii Ministerului Educației.
Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației până vineri, la ora 18.00, au fost introduse 2.123.685 de cereri, reprezentând 89,75 la sută din totalul celor 2.366.086 de elevi eligibili să ia parte la ora de Religie, fiind exceptați cei din grădinițe, școala postliceală, dar și formele de învățământ seral sau fără frecvență. La nivel național, în învățământul preuniversitar sunt peste trei milioane de elevi.
Totodată, dintre cele 137.293 de cereri de înscriere la clasa pregătitoare pentru următorul an școlar, pe 128.300, respectiv pe 93,45 la sută, figurează opțiunea pentru ora de Religie, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Curtea Constituțională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educației naționale privind obligația de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de Religie este neconstituțional, oficiali ai CC precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze disciplina. CC arăta, în motivarea deciziei, că oferta educațională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conștiință.
Decizia Curții Constituționale devine executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.
Pentru a fi pusă în practică decizia Curții Constituționale, dar și pentru evaluarea necesarului de personal didactic pentru disciplina Religie în anul școlar 2015-2016, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, printr-o adresă din 16 februarie, a cerut tuturor inspectoratelor școlare ca, până pe 6 martie, să informeze elevii majori, respectiv părinții și tutorii legal instituiți pentru elevul minor, referitor la hotărârea CC și la faptul că, dacă doresc să își exercite dreptul constituțional de a beneficia de ora de religie, trebuie să adreseze unității de învățământ o solicitare scrisă.
În formularul de înscriere se solicită directorului unității de învățământ participarea elevului la orele de Religie, cu menționarea unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federația Comunităților Evreiești din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea din România și Organizația Religioasă Martorii lui Iehova.
Potrivit ministrului Educației, în prezent, religia este predată în școli de aproximativ 6.000 de profesori, dintre care 4.200 sunt titulari. În școlile din România, disciplina Religie face parte din trunchiul comun și este predată pentru toate cele 18 culte recunoscute.
Decizia Curții Constituționale a dus la controverse, fiind organizate mai multe dezbateri parlamentare și campanii de televiziune în susținerea orei de Religie în școli.
Consiliul Consultativ al Cultelor din România, întrunit în 28 februarie, a arătat că CC a menținut statutul orei de Rreligie ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, obligatorie pentru școală, și a modificat un singur aspect referitor la procedura de participare a elevului la ora de religie, și anume pe baza unei cereri de înscriere.
Consiliul a solicitat Parlamentului ca atunci când va completa articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educației naționale să prevadă clar că înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa ora de Religie, dar și retragerea acestuia se vor face prin cerere scrisă.
Un grup de 33 deputați a depus, în 4 martie, un proiect care prevede că înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a participa la ora de Religie se face prin cerere scrisă a părintelui, tutorelui sau elevului major, iar schimbarea acestei opțiuni sau retragerea se va face tot prin cerere scrisă. Proiectul de lege modifică articolul 18 din Legea educației naționale.
Deputații din Comisia juridică au discutat, în 24 februarie, despre decizia Curții Constituționale privind ora de Religie. Președintele Comisiei, Bogdan Ciucă, preciza atunci că va fi elaborat un proiect de lege care să prevadă că înscrierea la ora de Religie se va face la începutul oricărui ciclu școlar, iar renunțarea la această opțiune se va putea face oricând.
Deputatul PSD Doina Pană a declarat, vineri, că în Comisia de învățământ a Camerei Deputaților, din care face parte, s-a discutat despre oportunitatea ca elevii să urmeze ore de Morală sau de Cultură civică dacă nu doresc să mai participe la ore de Religie.
Deputatul PSD a adăugat că, în cazul în care părintele sau elevul major aleg să nu facă niciun fel de oră confesională, atunci Ministerul Educației să modifice trunchiul comun.
„Să fie altă materie, care să însemne eventual Morală, să însemne (Cultură – n.r) civică, să însemne ceva care, la fel, să dezvolte valori morale și civice. Este varianta optimă la care au subscris toți factorii interesați și aceasta este varianta oficială, care a plecat ca raport al Comisiei de învățământ”, a spus Pană.
Ea a adăugat că orice modificare în învățământ se face începând cu 1 septembrie, data la care începe anul școlar.
„La fel, opțiunea nu se poate face oricând, există un calendar al mișcării personalului didactic. Va exista o dată până la care părintele sau elevul major pot face cererea. Și încă ceva: se pot răzgândi oricând, dar se pleacă de la început de ciclu: la început de ciclu primar, gimnazial, liceal. Se pot răzgândi în sensul că n-au vrut să facă și că vor să facă sau se pot răzgândi să nu mai facă, anual, până la data care va fi anunțată oficial de minister și să nu împiedice mișcarea personalului didactic”, a mai spus Doina Pană.