The Economist: Amenințarea unui război nuclear a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani

În anul următor, scrie Business Insider, citând The Economist, un grup de presiune, Global Zero, a fost instituit pentru a contribui la dezarmarea nucleară. În aprilie 2009, Barack Obama, aflat la Praga, a promis că va reduce numărul armelor nucleare și va negocia dur, dar amiabil, cu Iranul, pentru a susține Tratatul de Non-Proliferare (NPT). În prezent, lumea ar putea scăpa de armele nucleare în decursul „unei singure generații”, a spus Obama.

În următorul an, Obama a revenit la Praga pentru a semna un tratat cu Rusia, New START, care reduce numărul focoaselor nucleare la 1.550, pentru fiecare țară – SUA și Rusia. La acea vreme, președintele Dmitri Medvedev a susținut obiectivele Global Zero.

Din păcate, Obama nu a reușit să convingă Iranul, care deține o cantitate uriașă de uraniu. De asemenea, Vladimir Putin, succesorul lui Medvedev, s-a bucurat de orice oportunitate pentru a lăuda ambițiile nucleare ale Rusiei – o treime din bugetul militar al Rusiei va fi investită în armele nucleare.

Rusia nu este singura putere globală care investește în focoase nucleare. America va demara un program pe zece ani de 348 miliarde dolari pentru a-și moderniza armata. Țările mari vor dori întotdeauna să își suplimenteze puterea militară cu arme nucleare. Therese Delpech, unul dintre cei mai renumiți strategi francezi în domeniul nuclear, a declarat în 2012 că inamicii occidentului folosesc deja tactici pentru a contrabalansa dezavantajul creat de capacitățile militare convenționale modeste.

foto: The Economist, SIPRI

Vestul ar putea crede că Rusia dorește să își asume riscul de a folosi arme nucleare și încă din anii 2000, Kremlinul a desfășurat exerciții militare nucleare, inclusiv unul în Polonia, în 2009. Pe de altă parte, în prezent, Rusia are mai multă încredere în forțele sale militare convenționale și a desfășurat un exercițiu în 2013, fără să simuleze un atac nuclear. Rusia a anunțat însă că va fi cu ochii pe sistemele de rachete americane amplasate în România și în Polonia.

Noua ordine nucleară este construită pe fundații vulnerabile. Chiar dacă există mai puține arme nucleare decât în punctul maxim de fierbere a Războiului Rece, posibilitatea ca una sau mai multe țări să folosească aceste resurse militare este tot mai ridicată. De exemplu, există o disensiune pe marginea înarmării nucleare între India, China și Pakistan. Protocoalele pe care America și Uniunea Sovietică le-au semnat în timpul Războiului Rece sunt astăzi mult mai firave. De asemenea, China este discretă în privința capacităților sale nucleare, iar India și Pakistan dispun de un hotline, prin care se informează cu privire la exercițiile militare, dar nu fac nimic pentru a îmbunătăți securitatea nucleară. Un alt stat implicat este Israelul, care nici măcar nu recunoaște că dispune de un arsenal nuclear.

Economistul și strategul Thomas Schelling a declarat că sentimentul de renunțare nu reprezintă un răspuns potrivit la problema reînarmării nucleare. Niciun guvern nu și-ar permite să piardă un război pe care l-ar fi putut câștiga cu ajutorul armelor nucleare. Schelling a vorbit despre „câteva țări care se mobilizează pentru a-și reconstrui arsenalul nuclear”. „Fiecare criză ar putea fi una nucleară. Fiecare război ar putea deveni unul nuclear”. Potrivit The Economist, Obama a avut dreptate în urmă cu șase ani, când a avertizat lumea cu privire la comoditatea sa, legată de armele nucleare. Pentru moment, negocierea este singura cale pașnică de atac.