Racheta Atlas 5, înaltă cât un bloc cu 20 de etaje, construită și lansată de United Launch Alliance, în parteneriat cu Lockheed Martin și Boeing, a decolat de la baza spațială Cape Canaveral din Florida.
În compartimentul superior al rachetei se aflau patru sateliți identici, care au fost construiți pentru a orbita în formație în jurul Terrei. Sateliții au fost plasați cu succes pe orbitele lor inițiale, la mai puțin de două ore după lansare.
Fiecare satelit este echipat cu 25 de senzori care înregistrează toate detaliile unor fenomene ce apar atunci când liniile care alcătuiesc câmpul magnetic terestru se destramă și se reconectează. Datele colectate de cei patru sateliți vor fi apoi grupate, pentru a obține hărți tridimensionale ale acelor fenomene.
Reconectarea magnetică, așa cum este cunoscut acest proces, reprezintă un fenomen frecvent întâlnit în Univers, dar destul de puțin înțeles pentru moment.
Câmpurile magnetice sunt generate de planete, stele, galaxii, găuri negre și alte corpuri și formațiuni cerești. Atunci când liniile magnetice se rup și se reconectează, particule încărcate electric sunt expediate în spațiu cu viteze apropiate de viteza luminii (aproape 300.000 de kilometri pe secundă).
În cazul stelelor, precum Soarele, reconectarea magnetică declanșează erupții solare – fiecare dintre ele fiind la fel de puternică precum 1 milion de bombe atomice. O astfel de activitate solară poate să declanșeze furtuni solare și aurore boreale (pe Terra).
NASA a cheltuit aproximativ 1,1 miliarde de dolari pe acest proiect, care se numește Magnetospheric Multiscale (MMS), încercând să înțeleagă mai bine felul în care energia este generată și apoi eliberată în spațiu. Cei patru sateliți se vor îndrepta direct spre zonele de monitorizare, aflate la 70.811 respectiv 152.888 kilometri deasupra Terrei, de unde vor observa ceea ce se petrece atunci când liniile magnetice se realiniază.
Acest proiect al NASA ar putea genera și câteva continuări cu implicații extrem de practice. Eforturile depuse de savanții care au încercat să obțină fuziune nucleară în laboratoare au fost obstrucționate de reconectarea magnetică, un proces care determină scăderea temperaturii în camerele de fuziune.
Proiectul ar putea, de asemenea, să îi ajute pe meteorologici să previzioneze mai bine apariția periculoaselor furtuni solare, care pot să avarieze rețelele electrice de pe Terra și să întrerupă semnalele radio, funcționarea sistemului GPS și transmisiunile prin satelit.
Misiunea NASA a fost concepută pentru a dura doi ani.