„Cel mai cinstit Guvern din România” și cei 14 miniștri ai săi certați cu legea

1. Daniel Chițoiu (PNL), ministrul Finanțelor (decembrie 2012-februarie 2014)

Procurorii DNA au cerut urmărirea penală a lui Chițoiu în februarie 2014, în dosarul „Carpatica Asigurări”, pentru abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat. Camera Deputaților a respins cererea, astfel că Daniel Chițoiu a scăpat de urmărirea penală.

Chițoiu a fost acuzat că a inițiat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea componenței Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), încercând eliminarea vicepreședintelui Tudor Daniel George și înlocuirea sa cu o persoană de încredere, care să protejeze interesele financiare ale Carpatica Asig, deținută de omul de afaceri Ilie Carabulea.

Soția sa, Laura Elena Chițoiu, este trimisă în judecată în acest dosar din aprilie 2014, fiind acuzată de constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu, din postul pe care îl deținea la ASF, de director al Direcției Avizări.

Ea este acuzată că în iulie 2013 a dat curs cererii fostului director al Carpatica Asig, Marian Mîrzac, membru în ASF la data comiterii faptelor, de a promova și autoriza ilegal numirea Anei Ina Crudu în funcția de director general al companiei de asigurări. Laura Chițoiu ar fi stabilit arbitrar data evaluării lui Crudu, fără să convoace alți membri ai comisiei de examinare. Ea a convenit cu Mîrzac ca acesta să intre și el la examinare, pentru a o susține pe Ana Ina Crudu, „ca factor de presiune, pentru luarea unei decizii favorabile”.

Convorbire Laura Chițoiu-Marian Mîrzac, despre aranjarea concursului la Carpatica Asig:

„CHIȚOIU LAURA: Auzi, uite, știi de ce te-am sunat? Am… am vorbit pentru mâine, că mâine, la zece, vine aia de la Sibiu…
MÎRZAC MARIAN: Da.
CHIȚOIU LAURA: Și, am vorbit cu… i-am zis să nu-i zică nimic lu’ băbăciunea aia și…
MÎRZAC MARIAN: Da.
CHIȚOIU LAURA: Pentru că aia e o ciufută și o nebună și spune și peste tot și pune și niște întrebări idioate. N-are rost să te complici cu proasta aia.
MÎRZAC MARIAN: Da. Așa și…
CHIȚOIU LAURA: Și i-am zis lu… a zis că vrea să vină, da’ o să-i spună lu’ aia că: domne, m-a sunat acum dimineața și nu erați aici și trebuia repede și m-am dus io. Săracu-i era frică, îți dai seama.”.

2. Corneliu Dobrițoiu (PNL), ministrul Apărării (mai-decembrie 2012)

Senatorul liberal, general-maior în rezervă, a fost trimis în judecată de DNA în septembrie 2013, alături de alți 10 generali cu funcții de conducere în MapN, fiind acuzat că și-a achiziționat ilegal o locuință de serviciu, la preț subvenționat de Armată.

Dobrițoiu este acuzat de participație improprie la abuz în serviciu, cu obținere de avantaje patrimoniale, și de participație improprie la fals intelectual, ambele cu consecințe deosebit de grave.

Generalii sunt acuzați că au închiriat apartamente de serviciu de la MApN, apoi au dorit să le achiziționeze la prețuri subvenționate. Pentru asta, au depus la dosare acte false, care i-au determinat pe membrii comisiei de vânzare și ai comisiei de auditare în vederea vânzării, să-și încalce atribuțiile de serviciu și să întocmească documente oficiale false, pe baza cărora generalii și-au cumpărat locuințele de serviciu în regim subvenționat, în condițiile în care dețineau sau deținuseră, una, doua sau chiar trei alte locuințe proprietate personală, conform DNA.

Prejudiciul provocat MApN a fost de 1,2 milioane lei. Corneliu Dobrițoiu a pus la dispoziția procurorilor suma de 15.846,7 lei, stabilită ca partea sa de prejudiciu, astfel că DNA i-a ridicat sechestrul de pe casa cumpărată de la MApN. Dobrițoiu află miercuri, 18 martie, sentința în acest dosar, de la instanța supremă.

3. Ioan Mang (PSD), ministrul Educației pentru o săptămână (7 mai 2012-15 mai 2012)

Deși nu a fost urmărit penal, liderul PSD Bihor a fost acuzat de mai multe acte de plagiat și și-a dat demisia la scurt timp după ce a fost numit ministru în primul Guvern Ponta.

Profesor universitar la Universitatea din Oradea, Mang a fost acuzat de șapte acte de plagiat, pe care Consiliul Național de Etică, organism consultativ pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, le-a confirmat.

Cu toate acestea, nu a existat un verdict public, oficial, nici până în ziua de astăzi, cu toate că verdictul de plagiat a fost confirmat public și de fostul ministru al Cercetării, Mihnea Costoiu. Astfel, Ioan Mang continuă și astăzi să predea la Oradea și să evalueze calitatea învățământului superior, din postul de evaluator al ARACIS, organism care autorizează funcționarea facultăților și universităților din România.

4. Ecaterina Andronescu (PSD), ministrul Educației între iulie și decembrie 2012

Președintă a PSD București, senatoarea Ecaterina Andronescu este urmărită penal în dosarul „Microsoft”, fiind acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani de procurorii DNA.

Andronescu este acuzată că în perioada 2001-2009, din postura de ministru al Educației, a pretins și a primit de la firma Siveco bani și calculatoare, pentru ea și pentru alte persoane, pentru a-i asigura firmei participarea la proiecte cu ministerul.

Ea mai este acuzată că a aprobat bugetul Programului „Sistem Educațional Informatizat” și al proiectului pentru licențele Microsoft. De asemenea, ea este acuzată că a inițiat și a avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care firmele Compaq și Siveco au fost favorizate și că a stabilit discreționar procente de participare în proiect pentru anumite firme, favorizându-le. Ea ar fi permis în mod ilegal firmei Siveco să cesioneze contractul cu Ministerul Educației unor firme colaboratoare, umflând astfel prețurile de achiziție ale licențelor Microsoft cu 30-40%, iar al calculatoarelor și altor produse software cu până la 50%, față de prețurile pieței, conform DNA.

5. Ovidiu Silaghi (PNL), ministrul Transporturilor în perioada mai-decembrie 2012

Silaghi este urmărit penal de procurorii DNA din septembrie 2013, fiind acuzat de trafic de influență și că a primit o mită de 200.000 de euro de la omul de afaceri Nelu Iordache, fostul patron al companiei de construcții Romstrade. Silaghi a plecat ca europarlamentar, la Bruxelles, chiar în perioada în care DNA cerea avizul Camerei Deputaților pentru începerea urmăririi sale penale. Ca membru al Parlamentului European, până în iunie 2014, Silaghi s-a bucurat de imunitate, cererea DNA de ridicare a acesteia nefiind soluționată de Comisia Juridică de la Bruxelles.

Silaghi este acuzat că i-ar fi cerut lui Nelu Iordache să deschidă prin compania sa aeriană, Blue Air, noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinații din Europa, Satu Mare fiind județul de baștină al lui Silaghi. În schimb, dar și contra unei șpăgi de 200.000 de euro, ministrul s-a angajat să intervină la CNADNR pentru a face presiuni în contractele de asfaltări ale Romstrade, pentru plăți și continuarea contractelor, deși termenele lucrărilor erau depășite. Cu deschiderea acestor noi rute aeriene, Blue Air a pierdut aproximativ 500.000 de euro, spun procurorii DNA, însă măsura ar fi contribuit la campania electorală a unei persoane apropiate de Silaghi.

Banii pentru Silaghi au venit chiar acasă la el, la Satu Mare, prin intermediul lui Remus Șpan, angajat la Blue Air și apropiat de Silaghi, conform DNA. Șpan, fost polițist, a făcut parte din SIPA pe vremea Rodicăi Stănoiu, apoi a condus DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, activând în MAI până în 2010, când s-a pensionat.

6. Mircea Diaconu (PNL), ministrul Culturii în perioada mai-iunie 2012

Actorul Mircea Diaconu a fost acuzat în 2012, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de conflict de interese, după ce a semnat mai multe contracte din postura de director al Teatrului Nottara, din București, cu soția sa, actrița Diana Lupescu, angajată a aceluiași teatru. Mircea Diaconu a fost achitat definitiv de aceste acuzații, fiind pus să plătească doar o amendă administrativă de 1.000 de lei.

Totuși, Mircea Diaconu a fost declarat incompatibil de către Agenția Națională de Integritate, în 2011, fiind acuzat că a deținut simultan și funcția de director al Teatrului Nottara, și mandatul de senator. Instanța supremă a menținut raportul ANI și starea de incompatibilitatea a lui Diaconu. Acest verdict nu a contat însă atunci când Mircea Diaconu a candidat pentru Parlamentul European, ca independent, instanțele considerând că interdicția de 3 ani de la deținerea unei funcții publice se aplică doar funcției de senator, în care a fost găsit incompatibil.

7. Dan Nica (PSD), ministru al Comunicațiilor în perioada mai 2012 – mai 2014

În prezent membru al Parlamentului European, din mai 2014, DNA a cerut avizul forului european pentru ridicarea imunității lui Dan Nica, în vederea urmăririi penale în dosarul „Microsoft”.

El este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Nica ar fi pretins și primit, în perioada aprilie-noiembrie 2004 o parte din fondul de 20 de milioane de euro, virată de firma Fujitsu Siemens în contul unor societăți offshore. Fondul fusese creat pentru a mitui oficiali români.

Nica este acuzat că în perioada 2000-2004 a aprobat bugetul Programului „Sistem Educațional Informatizat” și proiectului pentru licențele Microsoft, că a inițiat și avizat hotărâri de Guvern care au favorizat firmele Fujitsu Siemens și Siveco, că a stabilit procente de participare la proiect în favoare anumitor firme, că a ajutat firma Siveco să obțină condiții avantajoase în contractele cu ministerul, livrând astfel licențe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare și produse software la prețuri cu până la 50% mai mari decât cele similare de pe piață.

Conform DNA, asupra lui Dan Nica ar fi acționat pentru a-l influența omul de afaceri Nicolae Dumitru (Niro), urmărit penal și el în dosarul „Microsoft”.

8. Victor Paul Dobre (PNL), ministru al Administrației în perioada mai-august 2012

Procurorii Parchetului General au cerut avizul pentru urmărirea penală a deputatului liberal Victor Paul Dobre, în august 2012, acesta fiind suspectat de abuz în serviciu în legătură cu referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu. Camera Deputaților a respins cererea, astfel că liberalul a scăpat de urmărirea penală.

Dobre a fost acuzat că i-a solicitat chestorului Constantin Manoloiu, directorul Direcției pentru Evidența Populației, să întocmească un înscris prin care să arate că MAI nu își asumă veridicitatea numărului de alegători înscriși pe listele electorale permanente, adică întocmai misiunea instituției respective.

Ulterior, acest înscris a fost transmis judecătorilor Curții Constituționale, fără ca aceștia să ceară așa ceva. În perioada respectivă, a existat o dezbatere încinsă în legătură cu câți români au drept de vot la referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu, miza pentru USL fiind obținerea unui număr cât mai mic, pentru a asigura validarea referendumului, care avea nevoie de 50% prezență.

Documentele trimise de MAI la Curtea Constituțională aveau drept scop blocarea anulării referendumului de către CCR, ca urmare a prezenței prea mici la vot, de doar 46%. Conducerea USL a făcut presiuni pe cei doi miniștri de la MAI, Ioan Rus și Victor Paul Dobre, pentru a micșora numărul de alegători de pe listele electorale permanente, însă aceștia au refuzat, conform declarațiilor lui Ioan Rus și a stenogramelor din referatul procurorilor. Ei au semnat actul care arăta că erau în jur de 18 milioane de români care puteau vota. Totuși, la Curte a ajuns și documentul incriminat, prin care MAI spunea că nu își asumă răspunderea pentru această cifră.

Ulterior, judecătorii au amânat verdictul mai mult de o lună, perioadă în care Traian Băsescu nu și-a exercitat funcția de președinte. Inițial, USL a încercat să declanșeze un „mini-recensământ” pentru reactualizarea listelor electorale, cu scopul de micșora numărul alegătorilor din listele electorale permamente, invocând că așa au cerut judecătorii CCR. Aceștia au revenit cu explicații, spunând că nu au cerut așa ceva, ocazie cu care a izbucnit un nou scandal – a existat suspiciunea că un magistrat-asistent a modificat textul final al deciziei CCR, pentru a lăsa să se înțeleagă această dispoziție.

9. Dan Șova (PSD), ministrul pentru Relația cu Parlamentul (2012), al Infrastructurii (2012-2013) și al Transporturilor (2014)

Avocatul Dan Șova este urmărit penal în două dosare de procurorii DNA. În dosarul „Rovinari-Turceni”, fiind acuzat de trei fapte de abuz în serviciu. El este acuzat că a beneficiat, prin casa sa de avocatură „Șova și Asociații”, de contracte de asistență juridică în valoare totală de 800.000 euro, care au fost atribuite cu încălcarea legii. Șova este acuzat că a insistat pe lângă directorul Complexului Energetic Turceni, Dumitru Cristea, urmărit penal și el în acest dosar, pentru a obține contractele de asistență juridică. De asemenea, directorul Complexului Energetic Rovinari, Laurențiu Ciurel, este și el urmărit penal în același dosar.

Vineri, 13 martie, procurorii DNA au cerut avizul Senatului pentru arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Șova. El este acuzat că în cursul lunii februarie 2015, ar fi depus la DNA 11 procese verbale care să justifice aceste contracte și care să arate că el nu este implicat în ele, însă care ar fi false, spun procurorii. De asemenea, Șova mai este acuzat că în 2010 a ordonat distrugerea hard-disk-urilor de la casa sa de avocatură, pentru a ascunde urmele contractelor cu cele două complexuri energetice.

Dan Șova este urmărit penal și în dosarul retrocedărilor ilegale, în care a fost arestat Viorel Hrebenciuc. EL este acuzat de trafic de influență. Procurorii DNA notează că Șova a acceptat să inițieze și să sprijine o lege a amnistiei și grațierii, menite să-l scape pe Miron Mitrea și pe Viorel Hrebenciuc de eventuale condamnări definitive. În schimb, Hrebenciuc urma să-l sprijine pe Șova la șefia PSD, în detrimentul lui Valeriu Zgonea.

10. Liviu Dragnea (PSD), vicepremier și ministru al Administrației și Dezvoltării (2012-prezent)

Vicepremierul Liviu Dragnea este trimis în judecată de procurorii DNA, din 2013, în dosarul „Referendumul”. El este acuzat că și-a folosit calitatea de lider al PSD pentru a obține foloase necuvenite pentru el sau pentru alții, în contextul referendumului de demitere a președintelui Traian Băsescu, din 2012.

Procurorii îl acuză pe Dragnea că a supervizat și a folosit un sistem software prin care reprezentanții USL din secțiile de votare au transmis prin SMS, către centru, prezența la vot, dar și modul în care s-a votat în unele secții („Da” sau „Nu”), chiar în timpul desfășurării procesului de vot, violând astfel secretul votului. Alături de Dragnea, sunt trimise în judecată alte 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din județele Teleorman, Gorj, Olt și Vrancea, care au participat la acest sistem de fraudare a votului din 2012.

11. Varujan Vosganian (PNL), ministru al Economiei (mai 2012-octombrie 2013)

Senatorul demisionar din PNL este acuzat de procurorii DIICOT de constituire a unui grup infracțional organizat, de abuz în serviciu și de complicitate la delapidare, în dosarul „Ioan Niculae-Romgaz”. Senatul a respins de două ori cererile procurorilor DIICOT, astfel că Vosganian a scăpat de urmărirea penală, însă ministrul PDL Adriean Videanu nu s-a bucurat de același tratament, el fiind urmărit penal în același dosar, pentru acuzații similare, dat fiind că avizul pentru urmărirea sa penală a fost dat de președintele Klaus Iohannis.

Procurorii îl acuză pe Vosganian că în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008 a aprobat, semnat și susținut în Guvern un număr de 6 Ordine, respectiv trei Memorandumuri, pentru a sprijini interesele financiare ale unui grup infracțional format de miliardarul Ioan Niculae, ajungând să folosească Romgaz în interesul companiei lui Niculae – Interagro. Prin ordinele semnate de Vosganian, au fost acordate discount-uri comerciale substanțiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum și gaze naturale exclusiv din producția internă, în condițiile în care compania lui Niculae avea datorii istorice.

Interagro s-a bucurat în total de reduceri ilegale de preț, de la Romgaz, în valoare de 92 milioane dolari, scăpând astfel și de impozit pe profit de 15 milioane de dolari și TVA de 19 milioane de dolari. Reducerile acordate Interagro au reprezentat, în perioada februarie 2008-decembrie 2010, 51% din totalul de 500 de milioane de lei al reducerilor comerciale la gaze, pentru consumatori eligibili, conform DIICOT.

12. Relu Fenechiu (PNL), ministrul Transporturilor (mai 2012-iulie 2013)

Liberalul ieșean a fost condamnat în ianuarie 2014 la 5 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Transformatorul”, în care a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, pe când era ministru. El a fost acuzat, alături de fratele său, Lucian Fenechiu, condamnat și el la aceeași pedeapsă, că prin firmele lor au vândut transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi la prețuri de produse noi către Sucursala de Întreținere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituției.

Potrivit DNA, pe lângă achizițiile normale de echipamente și piese de schimb, în perioada 2002 – 2005, SISEE Moldova a realizat și achiziții de la un grup de patru firme – SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA și SC Euro Plus SRL – fără să respecte prevederile legislației cu privire la achizițiile publice, în condiții de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la prețuri de produse noi, transformatoare și întreruptoare uzate și vechi, fabricate în anii 1970-1980.

Totodată, procurorii au arătat că 99,98% dintre produsele respective au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind în final achiziții de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile și cauzatoare de prejudicii bugetului societății, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total a fost estimat la 7,5 milioane lei, aferent la 46 de achiziții publice din perioada 2002-2005, de la firmele controlate de Fenechiu.

13. Cristian David (PNL), ministrul pentru Relația cu românii de pretutindeni (mai 2012-martie 2014)

Fost ministru de Interne, Cristian David este urmărit penal în două dosare, de procurorii DNA, în prezent el fiind arestat preventiv. Într-unul, David și mama sa sunt acuzați de abuz în serviciu, uz de fals și fals în declarații, respectiv doar uz de fals și fals material, în cazul Georgianei Dumitrescu, mama lui David.

David este acuzat în acest dosar că a inventat un împrumut de 60.000 de euro acordat mamei sale, pentru a justifica o sumă de bani în declarația sa de avere, și pe care mama sa i l-a restituit. La rândul ei, mama lui David a încheiat un contract fals cu o altă persoană, prin care se atesta că ea ar fi vândut un apartament din județul Prahova, cu prețul de 60.000 de euro.

În al doilea dosar penal, în care a și fost arestat preventiv, Cristian David este acuzat că a luat o mită de 500.000 de euro, în 2008, pe când era ministru de Interne în cabinetul Tăriceanu. În schimbul banilor, el trebuia să intervină la prefectul de Buzău, liberalul Cristinel Bîgiu, și să asigure de restabilirea dreptului de proprietate a celui care i-a dat mita, asupra a 15 hectare de teren din intravilanul municipiului Buzău.

14. Darius Vâlcov (PSD), ministrul Finanțelor (decembrie 2014-martie 2015)

Darius Vâlcov este cel mai recent ministru al Cabinetului Ponta, care este urmărit penal. Procurorii DNA l-au acuzat vineri, 13 martie, de trafic de influență pentru fapte comise în timpul mandatului său de primar PDL la Slatina.

Vâlcov este acuzat că a primit 2 milioane de euro mită, de la patronul firmei de construcții Tehnologica Radion, Theodor Berna, în schimbul obținerii unor contracte în Slatina, Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, legate de extinderea și reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare a județului Olt. Banii, care reprezentau un comsion de aproximativ 20% din valoarea contractelor, au fost primiți de Vâlcov în perioada 2010-2013.

În acest dosar au fost puși sub urmărire penală și actualul primar al Slatinei, Minel Prina, care era viceprimar în mandatul lui Vâlcov, precum și trei oameni de afaceri din anturajul lui Darius Vâlcov, implicați în disimularea șpăgii prin contracte fictive.

Darius Vâlcov și-a dat demisia duminică, 15 martie.