Transportatorii români protestează la ambasadele Franței și Germaniei față de salariul minim pentru șoferi. „Industria de transport nu e văzută bine în România”

„Industria (de transport, n.r.) nu este văzută bine în România. Problema salariului minim pe care Germania vrea să-l impună nu a figurat pe agenda președintelui Iohannis când a fost în vizită în Germania, nici pe cea a Guvernului. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, nu a pus pe agendă această problemă când s-a întalnit cu omologul său. Suntem mulțumiți că miniștrii Ioan Rus și Rovana Plumb au semnat o scrisoare adresată de 11 țări din UE către ministrul muncii din Germania împotriva măsurii care impune un salariu minim de 8,5 euro brut pe oră pentru toți șoferii profesioniști străini UE sau non UE. (…) Vom face mâine un protest pașnic la Ambasadele Franței și Germaniei împotriva acestei măsuri”, a declarat, marți, la conferința Transport&Logistics 2015, organizată de Ziarul Financiar, Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

El a arătat că Franța intenționează să impună un salariu minim șoferilor profesioniști de 9,6 euro/oră brut.

În opinia sa, șoferii români nu vor câștiga mai mult chiar dacă Germania și Franța vor să introducă un salariu minim, în schimb companiile vor avea costuri mai mari cu forța de muncă, ceea ce le-ar scoate de pe piață.

„Salariul pentru un șofer român care lucrează în Franța și Germania este de 1.500 – 2.000 de euro pe lună, bani cu care pleacă acasă, plătiți sub formă de diurnă. Dacă este angajat în Franța, primește la fel doar cresc costurile pentru companie. Șoferii cred că dacă firmele vor trebui să plătească 8,5 euro pe oră vor primi mai mulți bani. Nu vor primi mai mulți bani, ci vor creste doar costurile pentru firme, ei pleacă acasă tot cu aceeași bani. În aceste condiții, firmele de transport vor avea avea dificultăți, iar unele locuri de muncă s-ar putea să dispară”, a explicat Dinescu.

Reprezentantul transportatorilor apreciază că salariul minim este introdus pe motiv că Germania și Franța consideră că firmele românești fac dumping social.

Termenul de dumping social este însă greșit utilizat, pentru că diferențele salariale între Europa de Vest și cea de Est nu sunt o practică anti-concurențială, ci o consecință a standardelor sociale și de viață diferite între Est și Vest, mai spune Dinescu.

Salariul minim din Germania trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie, însă măsura este deocamdată suspendată pentru clarificarea unor aspecte care țin de respectarea legislației europene.

În urma deciziei luată în vara anului, Germania s-a alăturat celor 21 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim legal.

„Poziția Germaniei este rigidă. Trebuie să facem front comun cu operatorii de transport și cu alte state afectate și să găsim o soluție. România este un stat mic, iar vocea nu este auzită dacă nu este susținută și de alte state mai mari decât noi”, a declarat Lizeta Volcinschi, șef compartiment în direcția rutieră a Ministerului Transporturilor.